Curtea de Justitie a Uniunii Europene

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Curtea de Justitie a Uniunii Europene.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 23 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Drept

Extras din document

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene

Cap.I Scurt istoric al înfiinţării şi activităţii UE

Cuvântul Europa din punct de vedere etimologic provine din limba greacă şi în istoria antică în timpul războaielor persane era folosită ca denumire pentru peninsula greacă. După aceea, odată cu extinderea Imperiului Roman şi după migraţia triburilor germanice această denumire s-a extins şi pentru denumirea vestului şi nordului continentului.

Istoricul UE înseamnă istoria împăcării între naţiuni vrăjmaşe de secole, înseamnă crearea unui nou sistem economic, juridic şi politic inter(supra)statal unde principiul suveranităţii are un rol secundar dar în acelaşi timp primordial, înseamnă istoricul creării unei insule de stabilitate şi prosperitate capabilă să ajute şi pe celelalte state şi să asigure un climat de securitate într-o regiune confruntată anterior aproape permanent de războaie.

În decursul istoriei mai mulţi politicieni, gânditori, jurişti şi oameni de ştiinţă au propus crearea unor organe jurisdicţionale supranaţionale sau cel puţin internaţionale. Deja în 1307 juristul francez Pierre Dubois în opera sa „De recuperatione Terra Sancte” a propus crearea în Europa a unor organe cum ar fi Consiliul principelor şi o instanţă de arbitraj.

În timp ce celelalte organe comunitare, cum ar fi Parlamentul, Consiliul sau Comisia au avut o istorie „zbuciumată”, fiind afectate de mai multe valuri reformiste privind mecanismul de vot, modul de alegere a membrilor, relaţiile lor cu celelalte organe, împărţirea de competenţe, dreptul la iniţiativa, Curtea Europeană de Justiţie a rămas o insulă de stabilitate, un element de continuitate care a suferit mai puţine schimbări spectaculoase.

Istoria CJE începe odată cu înfiinţarea CEDO. Mai precis parafarea Tratatului de înfiinţare a CEDO a avut loc în 19.03.1951, a urmat semnarea acesteia în 18.04.1951, şi a intrat în vigoare la 23.07.1952. Astfel, în acea perioadă Curtea de Justiţie a Uniunii Montane era formată din 7 judecători şi din 2 avocaţi generali. Şedinţa de deschidere a Curţii a avut loc în data de 10.12.1952 în Luxemburg sub preşedinţia lui Massimo Pilotti.

Cap.II Noţiunea şi natura juridică a Curţii de Justiţie Europene

Curtea de justiție a Comunităților Europene, numită pe scurt și Curtea Europeană de Justiție (CEJ) își are sediul la Luxemburg și este organul juridic al Comunităților Europene. În sistemul politic al UE, CEJ are rolul puterii juridice; denumirea corectă a CEJ ar fi trebuit să fie însă Curțile de Justiție ale Comunităților Europene, fiindcă între timp au apărut trei instanțe diferite.

Curtea Europeană de Justiție nu trebuie confundată cu Curtea Europeană de Justiție pentru Drepturile Omului cu sediul la Strasbourg, care este o instituție a Consiliului Europei și nici cu Curtea Internațională de Justiție, care este o instanță internațională, principalul organ jurisdicțional al Organizației Națiunilor Unite cu sediul la Haga.

Curtea de Justiţie Europeană este un organ comunitar sau o instituţie comunitară comună celor trei comunităţi europene care are ca atribuţie principală asigurarea respectării dreptului comunitar în aplicarea şi interpretarea actelor normative comunitare.

Poziţia importantă a CEJ în cadrul instituţiilor comunitare este în strânsă legatură cu caracterul Comunităţii, care apare ca o comunitate a dreptului. Astfel, Comunitatea are o funcţie legislativă prin organele sale iar executarea şi aplicarea actelor sale normative este atât de competenţa şi obligaţia organelor sale cât şi ale statelor membre. În acelaşi timp procesul de aplicare a normelor comunitare este supus prin dreptul originar unui control jurisdicţional independent care este realizat de CEJ. Totodată ca natură juridică având în vedere că are o competenţă obligatorie şi nu opţională pentru statele membre are calitatea de organ jurisdicţional supranaţional veritabil.

De asemenea CEJ având ca justiţiabili state, păstrează natura unui organ jurisdicţional internaţional. Iar dacă avem în vedere că hotărârile sale nu pot fi atacate pe căi ordinare de atac aceasta are şi natura unei instanţe supreme în accepţiunile dreptului naţional.

CEJ este în primul rând unul dintre cele cinci organe ale Comunităţii Europene. Ea reprezintă puterea tipică judecătorească într-un sistem căruia categoriile clasice ale separaţiei puterilor în stat nu prea corespund. Astfel, CEJ este o instituţie supranaţională menită să asigure respectarea dreptului în aplicarea şi interpretarea tratatelor comunitare, ale căror scop fundamental este interpretarea europeană.

II.1 Principiile fundamentale de funcţionare şi caracteristicile semnificative ale Curţii

În adoptarea hotărârilor sale CEJ se ghidează după următoarele principii fundamentale şi metode de bază:

II.1.1 Principii de bază

• Principiul împuternicirii speciale limitate, ceea ce înseamnă că aplicarea şi asigurarea respectării dreptului UE este în primul rând sau rămâne în continuare „misiunea” instanţelor naţionale

• Principiul interpretării unitare şi autonome a dreptului UE în toate statele membre. Mai mult Curtea se străduie să interpreteze termenii juridici într-un alt sens, diferit de înţelesul lor naţional cu scopul de a forma o ordine juridică nouă, originală

• Principiul efectului util sau principiul aplicării dreptului UE cu cea mai mare eficacitate, pentru a se obţine cea mai mare eficienţă din actele normative

• Principiul dezvoltării dinamice a acestui drept în corelaţie cu scopurile şi obiectivele de integrare stabilite

• Principiul subsidiarităţii potrivit căruia, la nivel comunitar trebuie realizate numai acele activităţi care nu pot fi realizate satisfăcător la nivelul statelor membre

II.1.2 Caracteristici semnificative

• CEJ controlează atât legalitatea actelor normative cât şi ale afacerilor administrative ale instituţiilor comunitare, supravegând astfel atât legislativul cât şi executivul

• CEJ poate soluţiona atât litigiile existente între organe şi statele membre, între statele membre, precum şi litigiile existente între acestea şi persoane fizice sau juridice, respectiv între persoane fizice sau persoane juridice

• Competenţa CEJ este una obligatorie, părţile în litigiu nu au posibilitatea de a refuza jurisdicţia Curţii, cu excepţia câtorva cazuri limitativ prevăzute

• Deciziile Curţii sunt definitive şi au forţă executorie

• CEJ este abilitată să pronunţe inclusiv sancţiuni pecuniare împotriva oricărui justiţiabil, respectiv să modifice orice sancţiune pecuniară împotriva oricărui justiţiabil

• În unele situaţii CEJ intervine în procedura de ratificare a tratatelor de drept internaţional public încheiate de Comunitate, organele fiind obligate să se consulte cu aceasta înainte de semnarea unor astfel de tratate

• CEJ este o instanţă cu caracter permanent, cu sediul la Luxemburg

• Sedinţele de judecată, dezbaterile în faţa CEJ sunt publice, respectându-se astfel princioiul publicităţii specific dreptului procesual comun sau clasic

• CEJ judecă în primă şi ultimă instanţă, dar în acelaşi timp este şi instanţă de recurs, de cale de atac

• CEJ în general dispune de o competenţă exclusivă, deoarece potrivit art.292 din Tratatul Comunităţilor Europene, statele membre sunt obligate în mod expres ca litigiile privind aplicarea şi interpretarea dreptului UE să nu reglementeze într-un mod diferit celui prevăzut în tratat

II.2 Rolul și competențele CEJ

Sarcinile CEJ sunt prevăzute în art. 220-245 Tratatul UE precum și în propriul său statut. Acestea constau în asigurarea interpretării uniforme a legislației europene. În 1989, pentru a ușura activitatea CEJ a fost înființată Curtea Europeană de Justiție de Primă Instanță (CEJ-PI) și apoi în 2004 o altă instanță, pentru probleme care privesc funcționarii publici: Tribunalul funcționarilor publici ai Uniunii Europene. De atunci, CEJ nu mai este competentă decât pentru soluționarea căilor de atac înaintate de persoanele fizice și juridice împotriva deciziilor luate de Curtea Europeană de Justiție de Primă Instanță. Mai nou însă, cu puține excepții, CEJ răspunde și de dosarele de chemare în judecată în primă instanță înaintate de statele membre ale UE împotriva Comisiei Europene.

Fisiere in arhiva (1):

  • Curtea de Justitie a Uniunii Europene.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV FACULTATEA DE DREPT