Curtea Europeana de Justitie

Imagine preview
(7/10)

Acest referat descrie Curtea Europeana de Justitie.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 7 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Olaru Mircea

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Drept

Extras din document

Curtea Europeana de Justitie are ca sarcina principala sa asigure respectarea dreptului in interpretarea si aplicarea tratatelor, precum si actelor normative adoptate de institutiile Uniunii Europene.

Curtea de Justitie urmareste ca statele membre sa stabileasca pe cale normativa dreptul angajatilor de a se plinge instantelor judecatoresti in cazul incalcarii acestui principiu, iar egalitatea dintre sexe sa-si gaseasca concretizarea in contractele individuale de munca, cit si cele colective de munca.

Prin Actul Unic European s-a creat pe linga Curte un Tribunal, ce are imputernicirea sa se pronunte in cazul unor categorii bine definite de recursuri.

Curtea este formată astăzi din 27 judecători asistaţi de 8 avocaţi generali. Şi unii şi ceilalţi sunt numiţi de comun acord de către guvernele statelor membre.

O primă trăsătură specifică structurii Curţii este prezenţa, alături de judecători, a avocaţilor generali care nu au corespondent în jurisdicţiile naţionale sau în alte jurisdicţii internaţionale.

Avocaţii generali “prezintă public, imparţial şi independent, concluzii motivate asupra chestiunilor supuse Curţii de Justiţie pentru a o sprijini în vederea îndeplinirii misiunii pe care o are”.

Judecătorii. Interesant este faptul că nici o dispoziţie a tratatelor nu prevede ca judecătorii să aibă naţionalitatea statelor membre. În practică însă, s-a urmărit că, întotdeauna, Curtea să cuprindă cel puţin câte un judecător din fiecare din statele membre. Acest lucru a fost şi este de dorit, deoarece atunci când deliberează în plen, Curtea să poată avea un judecător familiarizat, îndeosebi, cu sistemul juridic al fiecărui stat membru.

Statutul judecătorilor şi al avocaţilor generali le permite să-şi îndeplinească rolul cu caracter de continuitate şi în deplină independenţă. Ei sunt numiţi de comun acord de guvernele statelor membre dintre “personalităţile oferind toate garanţiile de independenţă şi care întrunesc condiţiile cerute pentru exercitarea în ţările lor a celor mai înalte funcţii jurisdicţionale sau care sunt jurişti având competenţe notorii”.

Judecătorii sunt numiţi pentru o perioadă de 6 ani, fiind reînnoiţi fără limitări. Practica arată că ei rămân în funcţie, în medie, timp de două mandate. Pentru a se asigura o anumită permanenţă şi continuitate în structura Curţii, reînnoirile se fac în proporţie de 50 % o dată la 3 ani. Nu este prevăzută nici o limită de vârstă pentru judecători.

Durata scurtă a mandatului judecătorilor a determinat, în perioada negocierilor, discuţii critice în care se susţineau puncte de vedere din care rezultă că magistraţii Curţii, nefiind numiţi pe viaţă, ar aduce atingere principiului inamovibilităţii, garanţie fundamentală a independenţei judecătorilor în accepţiunea doctrinei juridice occidentale. În opinia majorităţii specialiştilor de drept comunitar, criticele aduse nu sunt concludente.

Guvernele statelor membre nu pot revoca un judecător al Curţii în timpul exercitării mandatului său. Curtea este singura abilitată să asigure controlul asupra activităţii şi disciplinei membrilor ei. Tot ea este cea care poate revoca un judecător, cu unanimitate, decizând în absenţa lui şi numai atunci când acesta a încetat să răspundă condiţiilor cerute pentru exercitarea funcţiilor sale.

Independenţa judecătorilor Curţii este garantată, mai ales, de caracterul strict secret al deliberărilor în camera de Consiliu. Procedura “opiniei separate”, întâlnită la Curtea Internaţională de Justiţie, nu este admisă. Hotărârile

Curţii sunt decizii colective care angajează instanţa în întregul ei. De asemenea, independenţa judecătorilor mai este garantată şi de statutul acestora, de drepturile şi incompatibilităţile pe care le prevăd Tratatele în acest scop.

Preşedintele. Judecătorii desemnează, dintre ei, prin vot secret, pe preşedintele Curţii de Justiţie, pentru un mandat de 3 ani, care poate fi reînnoit.

Preşedintele conduce lucrările Curţii, prezidează audierile acesteia, precum şi deliberările în cameră ale Consiliului. Competenţele sale jurisdicţionale proprii, pe care le şi exercită prin ordonanţe, sunt limitate.

Avocaţii generali sunt menţionaţi numai cu caracter incidental în Tratatul CECO, care lasă pe seama protocolului adiţional precizarea rolului şi a statutului lor. Acestora li se rezervă articole speciale în textul actual al Tratatelor celor trei Comunităţi.

Sunt numiţi cu acordul guvernelor statelor membre pentru o perioadă de 6 ani, cu posibilitatea de a li se prelungi mandatul. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească sunt aceleaşi ca şi în cazul judecătorilor. O înlocuire parţială a avocaţilor are loc la fiecare 3 ani.

În concordanţă cu prevederile Tratatelor, avocaţii generali “au sarcina de a prezenta public, cu toată imparţialitatea şi în deplină independenţă, concluzii motivate asupra cauzelor supuse Curţii de Justiţie spre a o sprijini în îndeplinirea misiunii sale”. În fiecare cauză contencioasă sunt ascultaţi, în principiu, avocaţii generali afectaţi Camerei căreia îi aparţine şi judecătorul raportor. Astfel, rolul esenţial al avocaţilor generali se materializează în momentul punerii concluziilor.

Grefierul. Este numit de către Curte, cu consultarea avocaţilor, pentru 6 ani. Curtea este cea care îi stabileşte statutul. Dacă nu mai corespunde condiţiilor cerute sau nu-şi îndeplineşte obligaţiile ce-i revin, poate fi revocat. Grefierul este asistat de un grefier adjunct care îl poate înlocui la nevoie.

Ca şi judecătorii şi avocaţii generali, grefierul este obligat se depună jurământul în faţa Curţii, în sensul că îşi va exercita atribuţiile cu toată imparţialitatea şi nu va divulga secretul dezbaterilor.

El are un dublu rol, îndeplinind, pe de o parte, atribuţii de ordin procedural, iar pe de altă parte, atribuţii administrative. Sub controlul preşedintelui, grefierul are misiunea de a primi, transmite şi conversa toate documentele şi, de asemenea, să realizeze eventualele notificări sau comunicări de acte, pe care le comportă regulamentul de procedură. Asistă la şedinţele de audiere ale Curţii şi ale Camerelor. Are în grija sa arhivele şi se ocupă de publicaţiile Curţii. Ca atribuţii administrative, grefierul le are pe cele de gestiune şi contabilizare a Curţii cu ajutorul unui administrator.

Fisiere in arhiva (1):

  • Curtea Europeana de Justitie.doc

Alte informatii

Academia de Studii Economice din Moldova Facultatea „Economie Generala si Drept” Specialitaea „Drept”