Curtea Penala Internationala

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Curtea Penala Internationala.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 19 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Ion Gliga

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Drept

Extras din document

1. Istoric

C.P.I. a fost creată ca instituţie jurisdictională permanentă, cu o competenţă obligatorie pentru statele-parţi la Statutul acesteia. Jurisdicţia acesteia este complementară jurisdicţiilor penale naţionale.

Ideea de a adopta un acord internaţional cu scopul de a înfiinţa un tribunal penal internaţional, care să judece liderii politici acuzati de crime de război, a fost expusă pentru prima dată la Conferinţei de Pace de la Paris din anul 1919. Problema a fost abordată din nou, la conferinţa de la Geneva, sub auspiciile Societăţii Naţiunilor la data de 16 noiembrie 1937, dar nici un rezultat practic nu a fost urmat. Organizaţia Naţiunilor Unite a afirmat faptul că Adunarea Generală a recunoscut în primul rând nevoie dea înfiinţa un tribunal internaţional permanent pentru a face faţă atrocităţile de tipul celor comise în timpul celui de al doilea război mondial din 1948, în urma tribunalului de la Nürnberg şi tribunalelor din Tokyo . La cererea Adunării Generale, Comisiei de drept internaţional a elaborat două statute, la începutul anilor 1950, dar acestea nu au fost adoptate deoarece Razboiul Rece a făcut ca înfiinţarea unei Curţi Penale Internaţionale să constituie un punct de vedere politic nerealist.

Ideea a fost reînviată în 1989, atunci când preşedintele ANR Robinson, iar apoi, prim-ministru al Trinidad-Tobago , a propus crearea unui tribunal internaţional permanent să se ocupe de judecarea comerţului ilegal de droguri . În timpul în care se desfăşura lucrarile la un statut proiect, comunitatea internaţională a stabilit ad-hoc înfiinţarea ,în anul 1994,a unui tribunal pentru judecarea crimelor de război din fosta Iugoslavie şi Rwanda . După ani de negocieri, Adunarea Generală a convocat o conferinţă internaţională la Roma, în iunie 1998, cu scopul de a finaliza un tratat pentru înfiintarea unui tribunal penal internaţional. La data de 17 iulie 1998, Statutul Curţii Penale Internaţionale de la Roma a fost adoptat cu un vot de 120 la 7,iar 21 de ţări s-au abţinut. Cele şapte ţări care au votat împotriva tratatului au fost China , Irak , Israel , Libia , Qatar , Statele Unite ale Americii , şi Yemen .

Statutul de la Roma a devenit un tratat cu caracter obligatoriu la date de 11 aprilie 2002, atunci când numărul ţărilor ratificante a ajuns la şaizeci.Printre statele ratificante se află şi România. Statutul a intrat în vigoare la data de 1 iulie 2002,iar CPI poate sancţiona doar crimelor comise după această dată. Primii 18 judecători a fost alesi de către o Adunare a statelor părţi, în februarie 2003. Aceştea au fost investiti la sesiunea inaugurală a Curţii la 11 martie 2003. Curtea a emis primul său mandat de arestare la 8 iulie 2005, cât şi primul studiu de pre-audieri ce a avut loc în 2006.

În timpul conferinţei de revizuire a Statutului Curtea Penală Internaţională ce a avut loc la Kampala, Uganda ,au fost adoptate două unul la data de 10 iunie iar celălalt la 11 iunie 2010.

2. Competenta materiala a Curtii

Curtea este competentă sa judece şi să pedepsească persoanele fizice vinovate de comiterea unor infractiuni deosebit de grave - definite prin exemplificare în Statutul C.I.P. - care aduc atingere intereselor ansamblului comunitatii international.

Articolul 5, din Statutul de la Roma, acordă Curţii competenţa de a judeca a peste patru grupuri de crime, "cele mai grave crime ce prezintă pericol pentru comunitatea internaţională ca un întreg":

a. genocidul

b. crime împotriva umanităţii

c. crime de război

d. Crime de agresiune

Statutul defineşte fiecare dintre aceste infracţiuni, cu excepţia crimei de agresiune:

a) Crima de genocid este definita drept “orice acte comise cu intentia de a distruge, în tot sau în parte, un grup national, etnic, rasial sau religios prin:

• uciderea membrilor grupului;

• atingerea grava a integritatii fizice si psihice a membrilor grupului;

• supunerea intentionata a grupului la conditii de existenta care sa conduca la distrugerea sa fizica totala sau partiala;

• masuri vizand împiedicarea nasterilor în cadrul grupului;

• transferul fortat de copii de la un grup la altul.”

b) Prin crime contra umanitatii se întelege oricare dintre actele mentionate în continuare, atunci cand sunt comise în cadrul unui atac generalizat sau lansat sistematic asupra populatiei civile: ucidere, exterminare, sclavaj, deportare sau transfer fortat de populatie, condamnarea la închisoare sau alte forme de privare grava de libertate, tortura, viol, sclavie sexuala, prostitutie fortata, sarcina sau sterilizare fortata sau orice alta forma de violenta sexuala de gravitate comparabila, persecutarea unui grup pentru motive de ordin politic, rasial, national, etnic, cultural, religios sau bazat pe sex, sau în functie de alte criterii universal recunoscute ca inadmisibile în dreptul international, crima de apartheid si alte acte inumane cu un caracter similar, cauzatoare de suferinte puternice si care aduc atingere grava integritatii fizice sau mentale.

Fisiere in arhiva (1):

  • Curtea Penala Internationala.docx