Deontologie juridica

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Deontologie juridica.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 9 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Marian Dumitrescu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Drept

Extras din document

1. Conotaţii deontologice ale funcţiilor de prefect şi subprefect

Instituţia prefecturii nu poate rămâne în afara obiectului deontologiei funcţiei publice. În lipsa unui cod deontologic sau etic de conduită, în lucrarea de faţă vom face câteva referiri, comentarii şi precizări, atât cu scopul de a se face cunoscut conţinutul deontologic al funcţiilor de prefect şi subprefect, cât şi de a identifica domeniul de aplicare şi aşteptările populaţiei în ce priveşte conduita etică a persoanelor ce încadrează aceste funcţii publice.

1.1. Domeniul de aplicare a principiilor, normelor şi regulilor

deontologice în cadrul instituţiei prefectului

Instituţia prefectului este organizată şi funcţionează ca instituţie publică cu personalitate juridică şi are rolul de a îndeplini atribuţiile şi prerogativele conferite prefectului judeţului prin Constituţia României, Legea nr. 340 / 2004 privind instituţia prefectului, modificată prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 179 / 2005 şi prin Hotărârea Guvernului României nr. 460 / 2006 privind aplicarea unor prevederi ale Legii 340 / 2004 privind Prefectul şi Instituţia Prefectului.

Instituţia prefectului urmăreşte modul de realizare în judeţ a strategiei şi obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare şi propune adoptarea de măsuri corespunzătoare.

Instituţia prefectului este compusă dintr-un aparat de specialitate format din funcţionari publici, funcţionari publici cu statut special şi personal contractual, care este condus de către prefect. Numirea, respectiv încadrarea, precum şi eliberarea din funcţie a personalului din aparatul de specialitate se efectuează prin ordin al prefectului, în condiţiile legii.

Potrivit legii, instituţia prefectului are personalitate juridică, patrimoniu şi buget propriu. Prefectul este ordonator de credite.

Fiecare judeţ şi municipiul Bucureşti, au câte un prefect, numit de guvern, la propunerea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative. Sediul instituţiei prefectului se numeşte prefectură şi se găseşte în municipiul reşedinţă de judeţ, într-un imobil proprietate publică a statului, judeţului sau a municipiului.

Structura organizatorică a aparatului de specialitate al prefectului este prevăzută de lege, dar compartimentele cuprinse în cadrul acestei structuri, se pot organiza, prin ordin al prefectului la nivel de direcţii, servicii şi birouri, în funcţie de specificul fiecărei activităţi.

Pe baza regulamentului de organizare şi funcţionare a aparatului de specialitate, se întocmeşte fişa fiecărui post din statul de funcţii. Pentru a realiza întinderea sferei de acţiune a deontologiei funcţiilor de prefect şi subprefect, redăm mai jos domeniile atribuţiilor principale ale aparatului de specialitate aflat în subordinea prefectului judeţului :

– aplicarea şi respectarea Constituţiei, a legilor şi a celorlalte acte normative;

– conducerea activităţilor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea guvernului, organizate la nivelul unităţilor administrativ teritoriale;

– verificarea legalităţii actelor administrative adoptate sau emise de consiliul judeţean, de consiliul local sau de primar şi contenciosul administrativ;

– realizarea politicilor naţionale, a celor de integrare europeană şi a planului de măsuri pentru integrare europeană şi intensificarea relaţiilor externe;

– buna organizare şi desfăşurare a activităţilor pentru situaţii de urgenţă, precum şi de pregătire şi ducere la îndeplinire a măsurilor de apărare, care nu au caracter militar;

– conducerea în cele mai bune condiţii a activităţii de eliberare şi de evidenţă a paşapoartelor simple;

– conducerea cu responsabilitate şi profesionalism a activităţilor pe linia regimului permiselor de conducere, al certificatelor de înmatriculare a autovehiculelor şi al plăcilor cu numere de înmatriculare.

Menţionăm faptul că prefectul poate stabili prin ordin şi alte sarcini pentru aparatul de specialitate, în vederea îndeplinirii în cele mai bune condiţii, corect şi responsabil a atribuţiilor ce i-au fost conferite prin lege.

Să mai arătăm şi faptul că în cadrul aparatului de specialitate al prefectului se pot organiza, în condiţiile legii, oficii prefectorale. Acestea, asigură îndeplinirea atribuţiilor specifice aparatului de specialitate al prefectului în unităţile administrativ-teritoriale situate în raza lor de competenţă.

Din punct de vedere al demersului nostru, personalului din aparatul de specialitate al prefectului, format din funcţionari publici, li se aplică normele, principiile şi regulile de conduită examinate pentru toţi funcţionarii publici la care ne-am referit pe larg în lucrarea noastră.

În continuare ne vom referi la prefecţi şi subprefecţi, a căror deontologie este fundamentală pentru instituţie, comportamentul lor fiind reprezentativ şi determinant.

Prefectul şi subprefectul fac parte din categoria înalţilor funcţionari publici. Condiţiile pentru ocuparea funcţiilor de prefect, respectiv subprefect sunt următoarele:

vârsta cel puţin 30 de ani pentru prefect şi 27 de ani pentru subprefect;

întrunesc condiţiile specifice, prevăzute de lege pentru ocuparea funcţiei publice, pe care le-am arătat cu prilejul prezentării statutului funcţionarului public;

sunt absolvenţi de studii superioare de lungă durată, cu diplomă de licenţă sau echivalenţă şi o vechime în specialitatea absolvită de 5 ani pentru prefect, respectiv 3 ani pentru subprefect;

au absolvit programe de formare şi perfecţionare în administraţia publică, organizate, după caz, de Institutul Naţional de Administraţie sau de alte instituţii specializate din ţară sau străinătate ori au dobândit titlul de doctor în ştiinţe juridice sau administrative ori au exercitat cel puţin 1 mandat complet de parlamentar.

Îndeplinirea condiţiilor de ocupare a funcţiilor de prefect şi subprefect ridică o serie de probleme deontologice. Astfel, neexistând o prevedere legală cu privire la aceste condiţii, puţini din prefecţii numiţi înainte de apariţia Legii nr. 340 / 2004, îndeplineau condiţiile de vârstă, studii şi experienţă cerute pentru ca o persoană să poată executa cu profesionalism şi coerent aceste funcţii din categoria înalţilor funcţionari publici.

Apariţia legii în discuţie a avut un efect benefic pentru instituţia prefectului, dar ea nu a modificat prea mult în bine situaţia existentă. Puterea instaurată după alegerile din 2004 a luat măsura de a depolitiza instituţia prefectului, impunând prefecţilor şi subprefecţilor în funcţie să demisioneze din partidele din care făceau parte. Mai mult a fost organizată o campanie de pregătire şi apoi numire pe bază de concurs a noilor prefecţi şi subprefecţi, aşa cum prevede legea.

Fisiere in arhiva (1):

  • Deontologia Functiei de Prefect si Subprefect.doc

Alte informatii

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI UNIVERSITATEA „DIMITRIE CANTEMIR” DIN TÂRGU MUREŞ Facultatea de drept