Drept instituțional și material comunitar - Comisia Uniunii Europene

Comisia Uniunii Europene.

Comisia este denumirea comuna pentru “Inalta Autoritate” preazuta de Tratatul C.E.C.O. si pentru Comisiile constituite in baza Tratatelor C.E.E. si C.E.E.A., asa cum a fost stabilita prin Tratatul de fuziune din 1965, denumire care a fost mentinuta prin Tratatul de la Maastricht.

1. Componenta

In urma reuniunii Consiliului de la Nisa din decembrie 2000, ca rezultat al unor negocieri foarte stranse in vederea viitoarei extinderi a U.E. prin aderarea statelor din centrul si estul Europei can dva ajunge la 28 de state member, s-a convenit ca incepand cu anul 2005 tarile mari sa renunte la cel de-al doilea comisar, iar numarul total al acestora sa nu depaseasca 27.

2. Desemnarea Comisiei

Tratatul de la Roma prevedea ca membrii Comisiei sunt desemnati prin acordul comun al guvernelor statelor membre pentru o perioada de patru ani.

Conform Declaratiei solemne privind Uniunea Europeana de la Stuttgart din 1983, presedintele Consiliului trebuia sa consulte Biroul largit al Parlamentului european inaintea desemnarii presedintelui Comisiei.

Astfel, conform Tratatului de la Maastricht, Parlamentul european trebuie sa fie consultat de catre guvernele statelor membre cu privire la persoana pe care doresc sa o propuna drept candidat la presedintia Comisiei, iar Tratatul de la Amsterdam prevede ca Parlamentul aproba desemnarea presedintelui Comisiei de catre statele membre. Acestea solicita acordul presedintelui desemnat al Comisiei cu privire la desemnarea celorlalti comisari (spre deosebire de Tratatul de la Maastricht, care prevedea doar o simpla consultare).

Doar presedintele Comisiei face obiectul negocierilor interguvernamentale, restul comisarilor fiind acceptati asa cum sunt propusi de catre guverne.

Dupa desemnarea presedintelui si a membrilor Comisiei, se procedeaza la supunerea unui vot de aprobare in ansamblu din partea Parlamentului European, in urma caruia ei sunt numiti printr-un acord comun al statelor membre.

Presedintele Comisiei nu are competente particulare, exercitand doar functii administrative si de protocol: convocarea sedintelor Comisiei, prezidarea acestora si reprezentarea ei. In practica se constata ca el se comporta ca un sef de guvern.

Tratatul de la Amsterdam prevede o crestere a pozitiei Presedintelui, ca urmare a faptului ca desemnarea sa este de acum inaite supusa unui vot de aprobare particulara din partea Parlamentului, intarindu-se astfel rolul sau prin:

- participarea la nominalizarea si desemnarea comisarilor, de comun acord cu statele membre;

- acordarea de puteri sporite in atribuirea sau modificarea atributiilor comisarilor:

- fixarea orientarilor politice ale activitatilor Comisiei.

3. Statutul Comisarilor

Comisarii trebuie sa fie cetateni ai statelor care ii desemneaza. Ei isi exercita atributiile in deplina independenta fata de statele carora le apartin, ei actionanad numai in interesul general al comunitatii. Ei nu vor accepta instructiuni de la nici un guvern si nici un organism si vor trebui sa se abtina de la orice act incompatibil cu caracterul functiei pe care o indeplinesc. Comisarii nu pot sa indeplineasca in perioada mandatului lor nici o alta activitate profesionala, remunerata sau neremunerata.

Conform Tratatului de la Maastricht, mandatul Comisiei este de 5 ani, acesta putand fi reinnoit.

Cu prilejul instalarii, ei se angajeaza in mod solemn sa respecte pe toata durata exercitarii functiei si dupa incetarea acesteia obligatiile care decurg din insarcinarea lor, in special datoria de onestitate in ceea ce priveste ocuparea altor functii sau otinerea altor avantaje dupa incetarea mandatului. Sanctiunile care li se pot aplica sunt legate doar de dreptul la pensie.

Incetarea mandatului

In cazul in care nu mai indeplinesc conditiile necesare executarii functiilor sau daca au comis o fapta grava, la cererea Consiliului sau a Comisei, comisarii pot fi declarati demisi de catre Curtea de Justitie.

Comisarii pot sa-si dea demisia in mod volountar. Atat in acest caz, cat si in cazul cand Curtea de Justitie il declara demisionat, acetsa va fin inlocuit pentru perioada de mandat restanta cu un alt comisar numit prin acordul statelor membre. Comisia poate insa statua, cu unanimitate de voturi, faptul ca inlocuirea nu este necesara.

Comisia mai poate fi demisa si prin motiunea de cenzura a Parlamentului.

4. Functionarea Comisiei

In functionarea sa, Comisia are la baza principiul colegialitatii, ceea ce inseamna ca membrii acesteia iau hotararile printr-o decizie colectiva, ei fiind responsabili in comun de masurile pe care le-au adoptat. Procedura adoptarii deciziilor este prezentata in regulamentul interior al Comisiei, care stabileste cvorumul si adoptarea deciziilor cu majoritate simpla. De asemenea, se prevede si posibilitatea exprimarii pozitiei in scris.

Se permite, de asemenea, prin Regulamentul interior, si delegarea conform careia Comisia poate, cu conditia respectarii depline a principiului colegialitatii, sa abiliteze membrii sai sa ia, in numele si sub controlul sau, masuri de gestionare si administrare clar definite.