Dreptul concurenței europene

România se află la graniţa estică a zonei de liberă circulaţie a UE.

Spaţiul Schengen este o zonă de circulaţie liberă în Europa. Statele membre ale acestui spaţiu au eliminat sau vor elimina controalele la frontierele interne, astfel încât este (sau va fi) posibilă trecerea frontierei între oricare două asemenea state fără acte şi fără opriri pentru control.

Acordul de liberă circulaţie a fost semnat la 14 iunie 1985 în mica localitate luxemburgheză Schengen. Primele state care l-au implementat au fost Belgia, Franţa, Germania, Luxemburg, Portugalia, Spania şi Ţările de Jos, care şi-au deschis graniţele pe 26 martie 1995.

Integrarea Acordului Schengen în Uniunea Europeană

Începând cu 1 mai 1999, Protocolul Schengen al Tratatului de la Amsterdam din 2 octombrie 1997 a integrat cooperarea Schengen în cadrul Uniunii Europene.

Astfel, Comunitatea Europeană şi-a asumat competenţa pentru spaţiile largi ale acqui-urilor Schengen, precum şi pentru ulterioara sa dezvoltare. Pentru Marea Britanie, Irlanda şi Danemarca s-au făcut aranjamente speciale. Deşi Marea Britanie şi Irlanda nu sunt părţi ale Acordului Schengen, ele pot, cu aprobarea Consiliului UE, să aplice acqui-urile Schengen în întregime sau în parte şi să participe la dezvoltarea ulterioară. Danemarca va decide pe bază de analiză de caz dacă va participa, sub prevederile legislaţiei internaţionale, la dezvoltarea ulterioară a acqui-urilor şi dacă va integra în legislaţia sa naţională şi legislaţia Comunităţii, dezvoltată fără participarea sa.

Pentru cetăţenii UE şi cetăţenii ţărilor-terţe care locuiesc în UE, Acordul Schengen are drept rezultat creşterea substanţiala a libertăţii de călătorie şi îmbunătăţirea siguranţei în interiorul ţărilor Schengen şi frontierelor lor externe.

Până în prezent, 30 de state au aderat la Acordul Schengen, dintre care 25 l-au şi implementat.

Din Spaţiul Schengen fac parte Elveţia şi Liechtenstein, respectiv Norvegia şi Islanda, care nu sunt membre ale UE. În acelaşi timp, Regatul Unit şi Irlanda, ţări membre ale Uniunii Europene, au optat să nu implementeze acordul Schengen pe teritoriul lor.

Statele membre ale Tratatului de la Schengen şi ale Uniunii Europene - România, Bulgaria şi Cipru, respectiv statele care sunt doar membre ale Tratatului de la Schengen, dar nu ale UE, Elveţia şi Liechtenstein, nu au început încă să aplice prevederile tratatului, dar urmează să o facă în viitor. Prin urmare, cetăţenii lor pot aştepta în continuare la controale de graniţă între ele şi ţările vecine.

Noua zonă Schengen are 3,6 milioane de kilometri pătraţi şi reprezintă circa o treime din suprafaţa SUA. Ea se întinde de la punctul de frontieră Narva (dintre Estonia şi Rusia) până la Narbonne, în vestul Franţei.

Planul de acţiune Schengen - revizuit

La sfârşitul lui decembrie 2007, nouă state, majoritatea din centrul şi estul Europei, şi-au deschis şi ele graniţele, astfel încât pentru prima dată este posibilă călătoria liberă. Cu excepţia aeroporturilor, care vor intra în regim Schengen de la 29 martie 2008.

Estonia, Letonia şi Lituania, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia şi Malta se alătură celorlalte 15 state care alcătuiau vechiul spaţiu Schengen. În jur de 400 de milioane de persoane pot acum să călătorească fără paşaport din estul spre vestul Europei.

Controalele pot fi totuşi restabilite temporar, dacă se impun măsuri de securitate sporită, cum ar fi, de exemplu, un eveniment sportiv major.

Bucurie şi îngrijorare

Extinderea spaţiului de liberă circulaţie înseamnă bucurie pentru cei care au fost frustraţi până acum. Ei pot să călătorească liberi. Pentru alţii, însă, deschiderea graniţelor dinspre est spre vest înseamnă îngrijorare. Directorul Agenţiei Europene care gestionează frontierele externe – Frontex - este de părere că în acest moment autorităţilor europene le va fi mult mai greu să monitorizeze rutele folosite de imigranţii ilegali. Avertismente au venit şi de la poliţia germană.

Frontiera cea mai riscantă a UE, spune reprezentantul Frontex, a devenit cea cu Republica Moldova. “Dacă un poliţist român câştigă 200 de euro pe lună, dar costul vieţii din ţara sa nu este atât de diferit ca al nostru, te mai miră că există corupţie”, spune Laitinen.

În perspectivă, extinderea zonei Schengen va deplasa frontiera europeană spre vechiul inamic rus. Tocmai acest lucru le suscită temeri germanilor: absenţa unui tampon cu incomozii vecini din Ucraina, Belarus şi Republica Moldova, totul în contextul imigraţiei ilegale şi al mafiei internaţionale.

România se pregăteşte pentru aderarea la spaţiu

Odată cu integrarea în Uniunea Europeană, România a intrat într-o nouă etapă, care presupune pregătirea şi adoptarea măsurilor necesare aderării la spaţiul Schengen. Orizontul de timp avut în vedere de autorităţile române pentru aderarea la spaţiul Schengen este anul 2011.

În acest context, unul din aspectele avute în vedere este revizuirea Planului de Acţiune Schengen, revizuire determinată de evoluţiile acquis-ului relevant la nivel european şi de progresele legislative, instituţionale şi operative.

Facilitatea Schengen aduce bani buni

Conform Tratatului de Aderare, România va beneficia, în perioada 2007-2009, de aproape 560 de milioane euro pentru Facilitatea Schengen şi pentru Facilitatea pentru fluxuri monetare (Cash-flow Facility).

Alocările pentru România pentru cele două facilităţi sunt defalcate pe ani, după cum urmează: 297,2 milioane Euro în 2007; 131,8 milioane Euro în 2008; 130,8 milioane Euro în 2009.

Conform Protocolului privind condiţiile şi aranjamentele referitoare la admiterea României în Uniunea Europeană, cel puţin 50% din sumele menţionate sunt destinate finanţării acţiunilor la noile frontiere externe ale Uniunii, pentru punerea în aplicare a acquis-ului Schengen şi a controalelor la frontiera externă.

Pentru a fi eligibile, acţiunile vor trebui să derive, cu preponderenţă, din acquis-ul Schengen şi să aibă ca obiectiv îmbunătăţirea şi întărirea viitoare a controlului la frontierele externe.

Scopul Planului de Acţiune Schengen este identificarea şi prioritizarea acţiunilor care urmează să fie adoptate pentru îndeplinirea precondiţiilor pentru implementarea completă a acquis-ului Schengen.

Ministerul de Interne - autoritatea responsabilă pentru Facilitatea Schengen

Măsurile prevăzute de Planul de Acţiune Schengen sunt finanţate în principal de la bugetul de stat, din care se alocă anual ministerelor şi instituţiilor responsabile pentru implementarea măsurilor necesare.

Ministerul Internelor şi Reformei Administrative este Autoritatea Responsabilă pentru Facilitatea Schengen, având responsabilitatea coordonării implementării asistenţei comunitare prin această Facilitate Schengen.