Dreptul de Proprietate

Imagine preview
(5/10)

Acest referat descrie Dreptul de Proprietate.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 3 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Drept

Extras din document

1. Titularii drptului de proprietate

Dreptul de proprietate in feudalism,inclusiv in feudalismul romanesc,se caracterizeaza prin diferite limitari,prin obligatii conexesuprapuneri si discriminari,diversificarea proprietatii dupa titulari ,dupa categoriile sociale din care faceau parte acei carora ea apartinea.

In ce priveste categoriile bunurilor, distinctia fundamentala intre bunuri mobile (bona mobilia,res mobiles) si imobile (bona immobilia,iura possessionaria) prezenta importanta datorita faptului ca acestea din urma nu puteau apartine decat unei parti a membrilor societatii,care detinea mijlocul cel mai eficace de constrangere economica.

Diferenta bunurilor imobiliare dupa titulari a dus la crearea urmatoarelor categorii :

" PROPRIETATEA DOMNEASCA ,

in Tara Romaneasca si Moldova sau REGALA in Transilvania ,intaia categorie de proprietate feudala dupa titular ,a cuprins initial : terenurile neintrate in proprietate individuala ,categorie ce s-a restrans,pe masura dezvoltarii feudalismului si a intrarii succesive a pamanturilor in stapanirea particularilor,la :pamanturile pustii;pamanturile facand parte din mosteniri vacante (lipsite de mostenitori); pamanturile confiscate ca pedeapsa ptr tradare; cetatile si minele.

Inca din prima treime a secolului al XV-lea o "camara" personala a domnului incepe sa se separe de visteria domneasca a tarii. Mosiile boieresti pe care domnul le avea la suirea pe tron ,nu-si pierd cu totul individualitatea,desi exista si tendinta ca ele sa devina mosii domnesti sis a treaca la domnii urmatori.

In secolul al XVIII- lea ,dupa marturia lui Dimitrie Cantemir,incepe sa se faca distinctia- obisnuita in dreptul bizantin- intre bunurile personale si cele ele coroanei,ale statului.

Ca si boierii si manastirile,domnia erra scutita de dari funciare. Mosiile erau lucrate cu tarani dependenti domnesti pana la transformarea lor in "lacuitori" sau clacasi prin reformele lui C-tin Mavrocordat (1746,1749).

Din domeniul aflat la dispozitia lor domnii Moldovei au au constituit si alte unitati teritoriale,ca cele ale targurilor si oraselor de pe langa morile domnesti sau ocoale de sate.

Asemenea unitati teritoriale au avut o organizare si administratie separate de a tinuturilor ,fiind conduse de vornici care in numele domnului judecau, incasau dari, controlau prestarea obligatiilor in munca ale locuitorilor si strangerea dijmelor.

Pe masura ce intinderea domeniului public se reducea prin acte de donatie sau prin vanzari,domnii au trreecut asupra locuitorilor din satele proprietate boiereasca si manastireasca toate obligatiile in bani si munci cu character public.

2. PROPRIETATEA FEUDALICILOR LAICI

Consta din bunurile imobile si mobile. In ce priveste modurile de dobandire ,ea putea fi dobandita originar : prin luarea in stapanire a bunurilor mobile fara stapan sau ocupatiune si prin defrisarea ( lazuirea ) pamanturilor , dar in cele mai multe cazuri era dobandita direct : prin mostenire, prin donatie domneasca sau regala , uzucapiune, acte intre vii (cumparare, donatii de la personae private,schimb) si acte mortis causa ( testamentele).

Regimul imunitar este fundamental acelasi ,cu abuzurile si excesele cunoscute , cvaziinexistenta imunitatii judiciare in favoarea boierilor spre deosebire de imunitatile date manastirilor este identical ; producatorul direct are cale deschisa spre judecata domneasca dar ascultarea si supunerea ,datorate de el boierului si aparate de domn prin drastice carti de volnicie,asigura boierului o justitie minora "de fapt" ,eficace si mai larga decat se poate inchipui.

Vecinii (rumanii) datoreaza aceleasi dari si prestatii ca si paricii bizantini cu o multiplicare si agavare a strangerii lor,impusa de dominatia otomana. Regasim si aici categoria taranilor straini de domeniu si liberi de orice dari, singurii ce puteau fi adusi ptr. Noua asezare si mai ales ptr. noile sate de colonizare pe locuri pustii sau salisti de repopulate.

Tendinta stapanilor de pamanturi alodiale- care nu fusesera dobandite prin daruire regala, ci erau stapanite fara diploma donationala, prin mostenire de la stramosii stapani ai mosiilor inca dinainte de intemeierea statului feudal- a fost de a-si transforma proprietatile in donative, prin obtinerea unor diplome regale donationale confirmatorii ale stapanirii ancestrale anterioare, ptr. a-si asigura in acest mod drepturile, si de a se bucura de avantajele care reveneau posesorilor acestei categorii de bunuri.

Fisiere in arhiva (1):

  • Dreptul de Proprietate.doc