Drepturile și obligațiile fundamentale ale cetățenilor

Drepturile și obligațiile fundamentale.

Oamenii sunt titulari de drepturi, dar si de obligații datorită responsabilității lor civice.

Din punctul de vedere istoric, în Franța, anterior Revoluției Franceze un grup social (nobiliar) avea aproape doar drepturi, iar un altul (format din sclavi, supuși și vasali, după caz) aproape numai obligații. În alte cuvinte, de la Revoluția Franceză până în prezent, un om nu poate avea doar drepturi sau doar obligații. În Marea Britanie toate drepturile din actele constituționale scrise emise în secolele al XIII - lea, al XVII - leaau fost reglementate pentru clasa nobiliară și nu pentru toți membrii societății britanice. De altfel, aceste drepturi au fost rezultatul luptei nobililor, reuniți în Parlamentul Britanic, luptă dusă împotriva monarhilor din perioadele respective.De asemenea, de la o epocă la alta se constată un anumit proces evolutiv al drepturilor, libertăților și obligațiilor umane, atât în ceea ce privește conținutul lor, al raporturilor cantitativ dintre ele, cât și al numărului lor. În același timp, procesul evolutiv s-a maneifestat, într-o primă parte a istoriei, doar la nivel intern, în timp ce după adoptarea Declarației Universale a drepturilor omului și la nivel internațional ori european.

Funcția esențială a drepturilor și libertăților este aceea de a proteja minoritatea socială, ele fiind o contrapondere necesară într-o democrație, pentru că ele permit titularilor lor să se apere împotriva intervențiilor puterii publice în anumite sfere. În doctrina de specialitate au fost date mai multe definiții ale drepturilor fundamentale.

Într-o opinie „Drepturile fundamentale sunt acele posibilități ale cetățeanului de a exercita anumite acțiuni, esentiale pentru asigurarea existenței și dezvoltării social-politice și culturale, care sunt prevăzute de Constituție și sunt garantate prin baza economică (...) și prin forța de constrangere a statului” (NistorPrisca).

În opinia lui A.I. Lepeșkin “Drepturile subiective fundamentale sunt acele drepturi ale cetățeanului care sunt consfințite și garantate de legea fundamentală a statului – Constituția și care sunt determinate pentru poziția juridică a cetățeanului.”

În concepția lui Paul Negulescu drepturile fundamentale sunt“drepturi publice, numite ș ilibertăți publice,posibilități recunoscute de legiuitorul nostrum constituent tuturor membrilor societăţii, afara de restrictiuni speciale, in scopuri de a ajuta perfecţionarea şi conservarea individului însuşi.’’

Intr-o altă opinie,prin „noţiunea de drepturi fundamentale cetăţeneşti se desemnează acele drepturi ale cetăţenilor care ,fiind esenţiale pentru dezvoltatrea materiala şi intelectuală a acestora,precum şi pentru asigurarea participarii lor la conducerea statului, sunt garantate de insăşi consituția țării, atăt prin măsuri de ordin juridic, cat şi prin stabilirea condiţiilor materiale necesare pentru exercitarea lor”

(Tudor Drăgan)