Efectele Casatoriei asupra Relatiilor Personale Nepatrimoniale si Patrimoniale dintre Soti

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Efectele Casatoriei asupra Relatiilor Personale Nepatrimoniale si Patrimoniale dintre Soti.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 9 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Maria Harbada

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Drept

Extras din document

Dreptul medieval romanesc

Cu privire la casatorie legiurile medievale romanesti, Indreptarea Legii din Tara Romaneasca din 1652 preciza in privinta logodnei ca prin “ aceasta tocmeala…doi oameni tocmesc sa se insoare si dau arvuna; iara carele de intr-amandoi se va lepada, adica-i se va parea rau, acela sad ea indoita arvuna ce au luat “, dispozitie ce aminteste de arrha sponsalicia romana. Aceeasi legiuire arata ca “insurarea se cheama ca daca se iau impreuna un om cu o muiere si care nice nu au vazut, nice cu dansa nu a vorbit; iar daca se cununa cu ea atunce o ia la casa lui si locuieste cu dansul, adeca sed amandoi intr-o casa…ca sunt impreuna si fac amandoi un trup, dupa ce a zis Domnul Nostru Iisus Hristos cu molitve si cu cununie pre lege de la preot”.

Interdictiile la casatorie erau cele stabilite de canoanele bisericesti, sotii isi datorau ajutor unul altuia, iar intr-o situatie mai dificila a barbatului “ muiere iaste datoare sa mearga dupa dansul, oriundee va merge “-prevede legiuirea munteana, obilgatie prevazuta si Cartea Romaneasca de invatatura din 1648 in gl. 26, pr 1. Tot in Cartea Romaneasca prevede ca barbatul avea dreptul la “corectii “ asupre sotiei, chiar sa o si bata daca are vreo vina mai mare, iar pentru cazuri grave femeia era inchisa sau intemnitata.

Infidelitatea ducea la pierderea zestrei, barbatul putand sa repudieze sotia in anumite situatii, iar pentru rau tratament, sotia putea sa ceara si ea despartirea, legiuitorul stabilind in amanunt motivele divortului dupa modelul bizantin.

In perioada de trecere la structurile juridice moderne, casatoria se defineste prin aceea ca “doua persoane arata cu chip legiuit a lor vointa si hotararea de a vietui intr-o legatura insotire…de a naste prunci, a se ajiuta intre ei dupa putinta in toate intamplarile”. O atentie deosebita se acorda stabilirii raporturilor patrimoniale dintre soti. Pravilniceasca condica si Legiuirea Caragea precizeaza ca “zestrea se zice averea femeii, ce la casatorie da barbatului ei cu tocmeala, ca ea sa fie stapana zestrei totdeauna, iar el sa-i ia venitul totdeauna”. Conceptia aceasta a fost dezvoltata de Cod Civil din 1864, care privea casatoria ca pe o “asociatiune conjugala” (art. 1223 Cod Civil), bazata pe un contract de casatorie, contract matrimonial sau conventie matrimoniala.

Economia de schimb si urbanizarea din epoca moderna au dus la un proces de “contractie” a familiei dupa expresia lui F. Durkheim, process legat de individualismul preconizat de reforma religioasa (J. Goody) si ducand la familia conjugala moderna consacrata juridiceste indeosebi prin Codul napolenian (1804) si dezvoltata apoi in conditiile societatii industriale (S. M. Geenfield). “Cu familia conjugala – afirma F. Durkheim – legaturile de paternitate au devenit indiscutabile. Statul luandu-le sub ocrotirea sa, a rapit particularilor dreptul de a le distruge”.

1. Efectele casatoriei

2.1. Consideratii generale

In dreptul familiei, principalul continut al relatiilor dintre soti este reprezentat de relatiile personale dintre acestia, aceastea reprezentand aspectul esential al relatiilor de familie. Ca atare si raporturile patrimoniale dintre soti vor fi subordonate finalitatii relatiilor personale si sarcinilor principale ale familiei. Principiile ce carmuiesc raporturile personale dintre soti sunt acelea al egalitatii in drepturi si obligatii prevazute de articolul 25 din Codul Familiei potrivit caruia “barbatul si femeia au drepturi si obligatii egale in casatorie”. Articolul 2 din Codul Familiei prevede ca relatiile de familie se bazeaza pe prietenie si afectiune reciproca intre membrii ei, ceea ce influienteaza si relatiile morale dintre acestia. Articolul 1 alineat 4 din Codul Familiei statueaza principiul egalitatii in drepturi si obligatii a sotilor in ce priveste relatiile dintre ei si in exercitarea drepturilor parintesti. Articolul 25 din acelasi cod, facand aplicare acestui principiu, dispune ca barbatul si femeia au drepturi si obligatii egale in casatorie, si asta nu numai in privinta relatiilor personale dintre ei, ci si in privinta relatiilor patrimoniale la care da nastere casatoria.

Ca o consecinta a principiului egalitatii depline dintre sot si sotie cu privire la raporturi personale dintre ei, unele efecte ale casatoriei nu sunt posibile.

Desi secretul corespondentei este garantat prin Constitutie, exista tendinta de a crede ca intimitatea creata in relatiile de familie ar permite sotilor sa exrcite controlul asupra corespondentei celuilalt. In fapt nici unul dintre soti nu este indreptatit sa exercite un asemenea control atat in ce priveste corespondenta cat si in ce priveste relatiile sociale pe care celalalt sot intelege sa le intretina.

2.2. Obligatii personale reciproce dintre soti:

a) Obligatia de sprijin reciproc

Aceasta obligatie se bazeaza pe comuniunea si intelegerea ce trebuie sa se caracterizeze viata conjugala. Sprijinul moral se poate manifesta sub diferite forme si se afirma indeosebi in imprejurarile mai dificile cu care pot fi confruntati sotii in timpul casatoriei. Aceasta consta in ajutorul dat de un sot celuilalt pentru depasirea unei situatii critice, pentru indeplinirea proiectelor profesionale ori sociale in ingrijiri cu character personal pe care un sot trebuie s ail dea celuilalt in cazul in care varsta, starea sanatatii sau infirmitatea acestuia o cere sau, in sfarsit, pentru ca sotul sau sotia sa se poata afirma pe diferite planuri, sa existe o permanenta stimulare din partea fiecaruia dintre soti catre celalalt sot. Nerespectarea ei poate avea ca urmare in unele cazuri, chiar sanctiuni penale cand imbraca forma abandonului de familie prevazut de codul penal in articolul 305 alineat 1, sau sanctiuni contraventionale, de exemplu alungarea din locuinta comuna a sotului, a sotiei ori copiilor, sau oricarei persoane aflate in intretinere.

Fisiere in arhiva (1):

  • Efectele Casatoriei asupra Relatiilor Personale Nepatrimoniale si Patrimoniale dintre Soti.doc