Efectele Juridice ale Actelor Administrative

Secţiunea 1. începutul efectelor juridice ale actului administrativ

Scopul oricărui act juridic în speţă a actului administrativ, îl reprezintă producerea de efecte juridice, adică crearea, stingerea, modificarea unor situaţii juridice. Dacă actul nu are scop (cauză), înseamnă că el este lovit de nulitate, fiind un act inexistent. Pentru că toate actele administrative urmăresc să producă efecte, interesează momentul de la care încep să curgă acestea, altfel spus, când intră în vigoare. De aici se impune distincţia dintre actele administrativ normative şi actele administrative individuale.

Actele administrative normative, având caracter general, impersonal, obligatoriu ele trebuiesc aduse la cunoştinţa celor interesaţi operaţiune ce se materializează prin publicare. Astfel, art. 107(4) din Constituţie dispune "Hotărârile şi ordonanţele adoptate de Guvern se semnează de primul ministru, se contrasemnează de miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare şi se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenta hotărârii sau a ordonanţei. Hotărârile cu caracter militar se comunică numai instituţiilor interesate". Deci publicarea constituie o condiţie de validitate a actului în primul rând şi în al doilea rând reprezintă o condiţie esenţială pentru ca actul administrativ, semnat să producă efecte juridice.

Actele cu caracter individual se comunica celor interesaţi, momentul comunicării coincide cu cel al începutului producerii de efecte juridice. Aceasta este regula. Dar emitentul actului poate stabili o dată expresă sau de referinţă pentru ca un act administrativ să poată produce efecte juridice. Unele acte administrative normative prevăd o dată fixă de intrare în vigoare (ex. începând cu data de 1 martie 2000) sau o dată de referinţă "în termen de 30 de zile de la publicare" sau în cazul actelor cu caracter individual, se stabileşte de regulă o dată fixă ("ex. cu data x se numeşte în funcţia de prefect al judeţului y" sau cum prevăd unele Decrete ale Preşedintelui României, "cu data de trecere în rezervă domnul general de brigadă

Dar, pentru organul emitent, actul administrativ creează obligaţii din momentul emiterii (adoptării lui), în sensul că odată luată decizia, fiecare act normativ reprezintă, de fapt o decizie administrativă cu cele două elemente de structură - înţelegere şi voinţă, autoritatea emitentă trebuie să ia măsuri de publicare sau comunicare, după caz să-1 aducă la cunoştinţa celor interesaţi. Ca timp absolut între cele două momente ale adoptării si al publicării există

diferente, iar pentru emitentul actului, obligaţia luării unor măsuri, efectuării unor acte preparatorii (operaţiuni administrative) se naşte din momentul adoptării. Datorită importantei momentului de la care actul administrativ urmează a produce efecte juridice, considerăm că se impune stabilirea printr-o lege a unor reguli procedurale pentru toate autorităţile administraţiei publice.

Ca regulă, înscriindu-se în principiile generale ale dreptului privind neretroactivitatea normelor juridice, actele administrative produc efecte pentru viitor. Totuşi există anumite acte administrative care produc efecte retroactiv, fie datorită caracterului lor (acte administrative declarative, actele jurisdictionale, actele administrative de aplicare a unor hotărâri judecătoreşti (eliberarea unei adeverinţe cu valabilitate de la o dată anterioară), fie datorită unei dispoziţii a legii2.

Actele administrative declarative sau recognitive, recunosc existenta unor drepturi şi obligaţii ce s-au născut în trecut, ex. certificatul de naştere, de deces, actul de confirmare a unui act anterior sau actul de anulare al unui act administrativ3 sau actul revocare.

Secţiunea 2. încetarea efectelor juridice ale actelor administrative

Actele administrative produc efecte juridice până la momentul ieşirii lor din vigoare prin modalităţile legale consacrate; de regulă printr-un act de abrogare, de retractare, revocare, anulare prin disparatia obiectului de reglementare, prin hotărâre judecătorească etc.

1. Anularea şi inexistenta actelor administrative

Anularea unui act administrativ presupune lipsirea actului în cauză de orice efecte juridice produse de acesta şi încetarea pentru viitor a oricăror efecte4.

Anularea are efecte ex tune şi ex nune.

Anularea este strâns legată de nerespectarea legalităţii la data emiterii unui act administrativ şi are caracterul unei sancţiuni. Anularea presupune fie intervenţia organului emitent, fie a organului ierarhic superior sau a unei autorităţi jurisdictionale. Anularea reprezintă astfel o manifestare de voinţă ulterioară emiterii actului despre a cărui anulare se discută. Ca atare, anularea, manifestare de voinţă vine să desfiinţeze o altă manifestare de voinţă anterioară. Anularea ni se prezintă din punct de vedere juridic ca o formă de încetare a efectelor juridice a actelor administrative, nu şi faptelor materiale "pentru că bunul transformat printr-un fapt material juridic nu mai poate fi readus în starea iniţială printr-un act de anulare, ci, eventual, tot, numai printr-un fapt material juridic. Regula nulităţii actelor administrative o reprezintă - viciile de legalitate care pot consta în nerespectarea unei'forme procedurale pentru elaborarea actului administrativ, a unui termen, a oportunităţii, oricum a unei cerinţe prevăzute de acte normative în vigoare. Nulitatea poate fi şi consecinţa încălcării interesului public sau bunelor moravuri ori chiar a interesului particular. în funcţie de gravitatea viciilor de legalitate în doctrină şi jurisprudentă s-au formulat puncte de vedere uneori contradictorii privind existenta şi în materia actelor administrative a nulităţii absolute şi a nulităţii relative - interesul ocrotit de norma încălcată, având o importantă deosebită pentru această apreciere.