Executarea Sancțiunilor Contravenționale

1. Generalităţi

Sub acest aspect, O.G. nr. 2/2001 ne oferă cinci categorii de dispoziţii:

a) dispoziţii exclusive de executare (în cazul avertismentului)

b) dispoziţii de executare ce se întregesc cu dreptul comun (în cazul amenzii şi confiscării)

c) dispoziţii de executare cu rol de normă de trimitere la dreptul comun al executării creanţelor (cazul despăgubirilor)

d) dispoziţii de executare cu rol de principii care se întregesc prin legi speciale contravenţionale (în cazul obligării la prestarea unei munci în folosul comunităţii)

e) dispoziţii cu rol de normă de trimitere la legi speciale contravenţionale (în cazul majorităţii sancţiunilor complementare).

2. Executarea sancţiunilor principale

2.1 Avertismentul

Ordonanţa 2/2001 reprezintă legea cadru atât pentru constatarea şi aplicarea sancţiunii cât şi pentru executarea ei, fiind completată de dispoziţiile Codului de proce¬dură civilă.

Aceasta prevede ca forme principale ale sancţiunii contravenţionale avertismentul, amenda contravenţională şi prestarea unei activităţi în folosul comunităţii. Daca, aşa cum vedea mai departe, amenda poate fi executată silit prin procedurile stabilite de lege, avertismentul însă, dat fiind caracterul său moral, nu este susceptibil de a fi executat silit.

Avertismentul se adresează oral atunci când contravenientul este prezent la consta¬tarea contravenţiei şi sancţiunea este aplicată de agentul constatator. În celelalte cazuri, avertismentul se socoteşte executat din momentul comunicării contravenientului a procesului-verbal de constatare a contravenţiei, cu rezoluţia corespunzătoare.

Dacă sancţiunea a fost aplicată de instanţă prin înlocuirea amenzii contravenţionale cu aver¬tisment, comunicarea acesteia se face prin încunoştinţare scrisă .

2.2 Amenda contravenţională

Punerea în executare a sancţiunii amenzii contravenţionale , conform O.G. 2/2001, se face după comunicarea actului de sancţionare de catre:

1) organul din care face parte agentul constatator, ori de câte ori nu se exercită calea de atac împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei în termenul prevăzut de lege;

2) instanţa judecătorească, în celelalte cazuri .

În vederea executării amenzii, organele menţionate vor comunica din oficiu procesul-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii, neatacat cu plângere în termenul legal, în termen de 30 de zile de la data expirării acestui termen, ori, după caz, dispozitivul hotărârii judecătoreşti irevocabile prin care s-a soluţionat plângerea, în termen de 30 de zile de la data la care hotărârea a devenit irevocabilă, astfel:

- pentru sumele care se fac venit integral la bugetele locale, organelor de spe¬cialitate ale unităţilor administrativ-teritoriale în a căror rază teritorială domiciliază contravenientul persoană fizică sau, după caz, îşi are domiciliul fiscal contra¬venientul persoană juridică;

- pentru sumele care se fac venit integral la bugetul de stat, organelor de specia¬litate ale unităţilor subordonate Ministerului Finanţelor Publice, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, în a căror rază teritorială îşi are domiciliul fiscal contra¬venientul persoană juridică .

Executarea amenzii contravenţionale se poate face de către contravenient, din proprie iniţiativă, ori, la nevoie, prin constrângere în condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale privind exe¬cutarea silită a creanţelor fiscale . Împotriva actelor de executare se poate face contestaţie la executare,potrivit dispoziţiilor legale cuprinse în art. 172-173 din O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală care prevede că se aplică şi pentru administrarea creanţelor provenite din amenzi .

Prin Legea nr. 352/2006 pentru completarea O.G. nr. 2/2001, s-a introdus art. 391. Conform alin. 1, în cazul în care contravenientul nu a achitat amenda în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a sancţiunii şi nu există posibilitatea executării silite, acesta va sesiza instanţa în circumscripţia căreia s-a săvârşit contravenţia, în vederea înlocuirii amenzii cu sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii, ţinându-se seama, după caz, şi de partea din amendă care a fost achitată.