Factorii sociali care predispun o persoană să devină victimă

1.Interacţiunea infractor-victimă în procesul omorului intenţionat.

Cercetarea victimelor omorurilor intenţionate de mult prezintă un interes deosebit, deoarece anume lor le revine un aport important în mecanismul comiterii infracţiunii. Acţiunile ucigaşului frecvent sunt determinate nu numai de orientările antisociale parazitare ale lui, dar şi de comportamentul persoanei vătămate, care prin faptele sale nesocotite,amorale sau ilegale, creează situaţia criminogenă(victimogenă), înlesnind survenirea rezultatului criminal.

Caracteristic pentru Moldova este că victime ale omorurilor intenţionate devin persoanele, care se cunosc bine cu victimizatorul şi întreţin cu el legături destul de stabile, pînă la săvîrşirea infracţiunii. Aproape 80 la sută din victime se cunoşteau foarte bine cu infractorii, 16% din ele s-au cunoscut întîmplător şi doar 5 la sută erau personae necunoscute. În nr. Total de victime domină persoanele vătămate, care se aflau în relaţii familiale sau de rudenie cu infractorii, constituind circa 40 la sută. Din acestea fiecare a doua victimă era căsătorită sau trăia în concubinaj cu victimizatorul, fiecare a treia persoană vătămată, se afla cu ucigaşul în raporturi familiale de tipul « fecior(fiică)- părinte », « părinte-fiu(fiică) », « frate-frate », fiecare a zecea victimă era rudă cu infractorul. În sfera relaţiilor familiale femeile mai frecvent decît bărbaţii devin victime ale omorurilor. Acestea, de obicei, sînt soţiile, concubinele şi mai rar mamele sau fiicele ucigaşilor. Femeile omorîte în cadrul acestor raporturi constituie 80 la sută din toate femeile devenite victime ale infracţiunii date.

Circa o treime din nr. total al victimelor omorurilor intenţionate revine persoanelor vătămate, care erau cunoscute apropiate sau chiar prietene cu victimizatorii. Spre deosebire de sfera relaţiilor familiale, în cadrul acestor raporturi mai frecvent devin victime bărbaţii. Astfel, din nr. total al bărbaţilor-victime 45 la sută erau cunoscuţi buni sau chiar prieteni cu criminalul.

Există, de asemenea, o interdependenţă între raportul victimă-infractor şi vîrsta persoanelor vătămate. De regulă, victimele, care au depăşit vîrsta de 40 ani se cunosc destul de bine cu infractorul şi, dimpotrivă, victimele care s-au cunoscut întîmplător ori sînt persoane necunoscute pentru ucigaş au o vîrstă tînără.

Este important,de asemenea, faptul că relaţiile ce se stabilesc între victimă şi victimizator cu mult înainte de săvîrşirea omorului poartă de cele mai multe ori un caracter ostil, duşmănos. Investigaţia victimologică care a fost făcută pînă în prezent confirmă prezenţa unor relaţii ostile între subiecţi în 58 la sută din omoruri, a relaţiilor neutre - în fiecare a cincea crimă, a unor realaţii bune – în 14 la sută şi lipsa oricăror relaţii – în 8 la sută din cazuri.

Dacă să analizăm omorurile ce se săvîrşesc în sfera relaţiilor familiale, de rudenie şi de vecinătate, ele sînt cauzate în mare parte de conflictele sistematice şi tensionarea raporturilor dintre victimă şi victimizator. De regulă, 7-8 din 10 cazuri de omor comise între soţi, concubini, alţi membri ai familiei, rude, cît şi vecini sînt precedate de ostilitate şi ură. Aşadar, anume familia, caracterul relaţiilor dintre membrii ei poate fi considerată azi drept unul din factorii victimogeni prioritari ai omorurilor intenţionate.

Principalul factor victimogen, care serveşte drept catalizator al soluţionării conflictelor prin intermediul omorului, este beţia şi alcoolismul. Impactul acestei determinante în condiţiile ţării noastre este mult mai pronunţat, decît în alte regiuni.

Peste 80 la sută din victimele omorurilor au fost în stare de ebrietate şi tot cam atîţia victimizatori. Starea de beţie este caracteristică atît bărbaţilor, cît şi femeilor victime. Este specific faptul că în jumătate din cazuri victima consumă băuturi spirtoase împreună cu victimizatorul.