Fotografia judiciară operativă

Fotografiile executate de organul de urmarire penala cu ocazia cercetarii locului faptei fac parte din fotografia judiciara operativa. Sub aspect procesual ele constituie o parte integranta din procesul-verbal de cercetare la fata locului.

Dupa continutul si scopul lor, fotografiile de cercetare a locului faptei sunt de orientare, schita, ale obiectelor principale si ale detaliilor:

1. Fotografia de orientare – cuprinde tabloul general al locului faptei cu toate imprejurimile sale. Ea se face in faza statica a cercetarii locului faptei, cand nu se misca nimic din tot ce se afla in perimetrul acestuia. Cand locul faptei este in interiorul unui imobil, fotografia de orientare trebuie sa cuprinda intreaga cladire in care a fost comisa fapta cercetata, obiecte fixe de pe strada etc.

Fotografia de orientare in functie de natura locului fotografiat poate fi unitara, cand se realizeaza o singura pozitie si panoramica in cazul fotografiei pe segmente a locului respectiv.

Fotografia panoramica circulara se face in cazul cand locul faptei este atat de intins incat nu poate fi cuprins intr-o singura imagine care sa intruneasca calitatile fotografiei de orientare. Aparatul fotografic se aseaza pe un stativ cu cap mobil spre a putea fi rptit pe un arc de cerc de 180 grade, apoi locul faptei se fotografiaza pe segmente.

Fotografia panoramica liniara se recomanda cand obiectul de fotografiat ar fi un imobil de dimensiuni mari, situat pe o starda ingusta ce nu permite fotografierea de la o distanta mare.

La ambele fotografii panoramice in laborator se vor respecta urmatoarele conditii: expunerea, marimea, hartia fotografica si durata de developare trebuie sa fie aceleasi la imaginile tuturor segmentelor.

2. Fotografia schita – oglindeste locul savarsirii faptei cu toate particularitatile sale, fara imprejurimi avand in prim plan obiectul central al cercetarii criminalistice. Fotografiile schite ale locului faptei pot fi unitare cand obiectivul aparatului fotografic cuprinde dintr-o singura pozitie intregul loc al faptei, realizand astfel o singura fotografie schita, si fotografii schite in serie cand locul faptei este fixat prin mai multe fotografieri din pozitii diferite. Fotografiile schite in serie pot fi : panoramica, pe sectoare, contrara si incrucisata

a) Fotografia schita panoramica – se realizeaza prin aplicarea metodei de realizare a fotografiei panoramice de orientare. In cazurile de fotografiere a locului faptei pe sectoare, in prealabil se imparte intregul sau perimetru in zone astfel delimitate incat fiecare in parte sa poata fi fotografiata dintr-o singura pozitie.

b) Metoda fotografiei contrare – consta in fixarea locului faptei din doua pozitii diametral opuse. In acest fel se obtin doua fotografii schite ale unuia si aceluiasi loc.

c) Metoda fotografierii incrucisate – consta in fixarea aceluiasi loc din patru extremitati ale sale, astfel incat sa fie doua cate doua diametral opuse.

d) Fotografia pe sectoare – se face prin respectarea acelorasi conditii ca si la fotografia panoramica. Fiecare din aceste fotografii va oglindii un sector, o parte din locul faptei.

La executarea fotografiei schite, spre deosebire de cea de orientare, se ridica si problema folosirii uneori a luminii artificiale. Este necesar ca locul faptei sa fie iluminat in mod uniform fara sa se creeze umbre puternice care ar putea sa atenueze unele detalii sau sa eclipseze anumite obiecte din perimetrul sau.

3. Fotografia obiectelor principale – se face de catre organul de urmarire penala tot in faza statica a cercetarii la fata locului. Ca obiecte principale de la locul faptei sunt socotite obiectele corp-delict, cele care au suferit modificari de pozitie ori deteriorari in procesul savarsirii infractiunii. Iluminarea obiectelor principale pentru a le putea