Frauda Electronică

Introducere

În România, putem vorbi despre noi infracţiuni - cum sunt cele informatice - care au luat o deosebită amploare în ultima perioadă, sunt în continuă creştere şi le putem raporta la evoluţia şi dezvoltarea societăţii.

Ar fi prea puţin spus că în România aceste tipuri de infracţiuni se află pe o treaptă inferioară, raportând România la celelalte ţări mai bine dezvoltate, deoarece natura acestor gen de infracţiuni este favorabilă oricărei ţări mai slab sau mai bine dezvolate, diferă doar modul de operare şi alţi factori, însă latura obiectivă este una şi aceeaşi indiferent de locul unde infracţiunea se naşte sau are loc.

Evoluţia şi necesitatea calculatorului în societate a dus la diversificarea infracţiunilor, iar dacă se zvonea cu ani în urmă că pe viitor computerul va genera multe forme de delicvenţă informatica, astăzi avem deja ca studiu, analiză şi luptă împotriva acestor genuri de infracţiuni. Omul este cel care are puterea de a converti orice lucru bun în armă. Calculatorul alături de noile tehnici tipografice (scanerele, imprimantele laser şi color) şi multe altele folosite de om în alte scopuri decât cele legale să sporească numărul infracţiunilor informatice. Dezvoltarea industriei IT, extinderea domeniilor de utilizare a calculatoarelor la majoritatea domeniilor vieţii cotidiene aduce pe lângă beneficiile mai mult sau mai puţin evidente şi o serie de probleme datorate nu atât construcţiilor defectuoase ale echipamentelor de calcul, cât mai mult dorinţei unor persoane de a face rău folosind aceste echipamente de calcul şi de comunicaţii. Scopul acestor persoane variază de la simpla dorinţă de a se distra de a se afirma în faţa colegilor până la persoane puternic motivate financiar sau ideologic cu un nivel de cunoştinţe ridicat în domeniu.

Cap 1. Frauda electronică

1.1 Noţiuni generale privind frauda electronică

Într-un raport scris încă de la începutul erei de informatizare, este prezentă avertizarea că, calculatoarele sunt supuse unui pericol înalt din partea hackerilor. În el se spune că, calculatoarele care „controlează sistemele noastre de livrare a energiei, de comunicaţie, serviciile de aviaţie şi financiare, şi păstrează informaţia vitală începînd cu fişele medicale şi business planuri şi terminînd cu înregistrările criminale” sînt vulnerabile din multe părţi, inclusiv atacurile intenţionate. Un hoţ modern poate să jefuiască mai mult cu un calculator decît cu o armă. Teroriştii de mâine pot provoca mai multe daune cu o tastatură decît cu o bombă.

Frauda informatică, este o infracţiune cu un grad de periculozitate înalt şi este caracterizată de fapte precum intrarea, alterarea, ştergerea sau suprimarea datelor sau programelor sau orice altă intruziune care poate cauza un prejudiciu material sau economic intenţionat, infractorul urmărind scopul obţinerii unui avantaj financiar.

1.2 Clasificarea delictelor informatice

- sabotarea prin viruşi;

- furtul de carduri;

- manipularea sistemelor de pază şi protecţie;

- diverse forme de delicte economice;

- spionajul economic şi militar;

- pornografia de toate genurile, inclusiv cea infantilă;

- utilizarea frauduloasă a Internetului

- fraude asupra informaţiilor sau calculatoarelor

- abuz de informaţii - obţinerea de informaţii "folositoare" sau coduri de acces şi vînzarea acestora (de obicei cu colaborarea din interior);

- mesaje electronice nesolicitate (spam).

1.3 Ce sunt Hackeri, Crackeri şi Mass E-Mail-eri (spameri) ?

Hackeri sunt persoane care posedă cunoştinţele necesare pentru a crea instrumente care să le permită atacarea sistemelor de calcul. Există două categorii de hackeri : aşa numiţii white hat (spărgătorii cu pălării albe) care caută posibilele căi de atacuri cu scopul de a informa producătorii din domeniu ca aceştia să poată lua măsurile necesare pentru remedierea problemelor semnalate; black hat (pălării negre) sunt răufăcătorii care după ce depistează breşele de securitate le folosesc pentru a le exploata cu rea voinţă de cele mai multe ori în scopuri financiare.