Globalizarea și mediul înconjurător - reducerea poluării și problema încălzirii globale

Începutul de secol XXI a serioase şi uriaşe semne de întrebare în domeniul protecţiei mediului, semne de întrebare care nu până de mult erau ignorate sau trecute într-un plan secund. În acest domeniu, noul secol a adus noi scenarii legate de poluare, de încălzirea globală, de epuizarea resurselor energetice. Specialiştii în domeniu ne prezintă tot genul de statistici, scenarii care din păcate sunt sumbre, unele chiar apocaliptice. Astfel, a început cu adevărat să se pună accent pe ecologie, protecţia mediului etc.

Ecologiea a devenit un curent politic important, pe baza căruia s-au format partide cu doctrine “verzi”, în care activează politicieni care îndeamnă la învestirea, dar şi cheltuiesc miliarde pe tehnologii curate despre care susţin că sunt pline de avantaje. Dar dacă, nu suntem dispuşi să riscăm mai mult, revoluţia verde s-ar putea stinge înainte de a fi început cu adevărat.

Tehnologoiile verzi vor pune capăt recesiunii

Angajându-se să investească în următorii 10 ani peste 150 miliarde de dolari în tehnologia verde, preşedintele american Barack Obama a făcut mari promisiuni în legătură cu politica sa de mediu. „Ne va ajuta totodată să ne transformăm industriile şi să ne scoatem ţara din această criză economică, prin generarea a 5 milioane de noi locuri de muncă «verzi», bine plătite, care nu pot fi externalizate”, susţienea în noiembrie 2008.

Fostul premier britanic Tony Blair a lansat apeluri similare pentru un nou „Acord Mondial Verde”, care să ducă la o „refacere economică mai săracă în dioxid de carbon”. Organizaţia Naţiunilor Unite vrea ca 1% din PIB-ul mondial să fie alocat proiectelor de mediu. Ţările bogate precum Canada, Japonia şi Coreea de Sud se conformează, cheltuind miliarde de dolari pentru a promova proiecte de mediu şi business-uri verzi.

Până şi Congresul american se gândeşte la o serie măsuri menite să reducă emisiile cu efect de seră – prin reglementări legislative, de la creşterea nivelului de economisire a combustibililor auto sau cererea adresată companiilor de utilităţi electrice de a produce mai multă energie din surse regenerabile până la taxe pe emisiile de dioxid de carbon şi un sistem de plafonare şi tranzacţionare a cotei rămase pentru producătorii de energie electrică.

Multe dintre aceste idei merită să fie în aplicare mai ales din perspectiva protecţiei mediului. Dar este îndoielnic faptul că ele oferă şi un al doilea avantaj – acela de a reporni motorul economiei. În primul rând, criza financiară globală este legată în mod fundamental de alte probleme: spargerea balonului imobiliar şi a creditării, implozia sistemului bancar puternic îndatorat. Aceste probleme presante nu vor fi rezolvate trecând la automobilele alimentate cu hidrogen sau instalând panouri solare pe fiecare acoperiş.

În al doilea rând: reglementările anti-dioxid de carbon vor crea, dar vor şi distruge simultan, locurile de muncă. De exemplu fabricile vechi din industria de prelucrare, în special în industriile mari consumatoare de energie se vor confrunta cu costuri mai mari în desfăşurarea activităţilor lor, iar asta ar putea duce la închiderea unor uzine şi mutarea producţiilor in alte locaţii internaţionale unde preţul electricităţii este mai mic, iar reglementările privind emisiile de dioxid de carbon sunt mai permisive.