Identificarea Criminalistica si Medico-legala

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Identificarea Criminalistica si Medico-legala.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 28 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Drept

Cuprins

CAPITOLUL I. CONSTATAREA TEHNICO-STIINTIFICA SI EXPERTIZA CRIMINALISTICA
Sectiunea I. Consideratii introductive
Sectiunea II. Constatarea tehnico-stiintifica
Sectiunea III. Constatarea tehnico-stiintifica si constatarea medico-legala conform Codului de procedura penala
CAPITOLUL II. CAUTAREA, RIDICAREA, AMPLASAREA MIJLOACELOR DE PROBA SI DISPUNEREA EXPERTIZELOR
Sectiunea I. Reguli generale
CAPITOLUL III. URMELE
Sectiunea I. Urme de buze
Sectiunea II. Urme de dinti
Sectiunea III. Urme de saliva
Sectiunea IV. Urme de sperma
Sectiunea V. Urme de urina
Sectiunea VI. Firele de par
Sectiunea VII. Fragmente de tesut
Sectiunea VIII. Urme de fecale
CAPITOLUL IV. PLANSE FOTOGRAFICE

Extras din document

CAPITOLUL I. CONSTATAREA TEHNICO-STIINTIFICA SI

EXPERTIZA CRIMINALISTICA

Sectiunea I Consideratii introductive

1. Notiune

Activitatea de urmarire penala, necesita deseori cunostinte speciale pentru rezolvarea unor probleme, din cele mai diferite domenii de activitate. In asemenea situatii, organul judiciar dispune, dupa caz, efectuarea constatarii tehnico-stiintifice sau a expetizei.

Expertiza sau constatatrea tehnico-stiintifica nu se dispune pentru rezolvarea unor probleme de natura juridica, cu privire la cauza ci numai in vederea obtinerii anumitor solutii stintifice, din alte domenii de activitate.

Dezvoltarea fara precedent a stiintei, tehnicii, artei si a meseriilor, a largit considerabil baza stiintifica a expertizelor si constatarilor tehnico-stiintifice. Natura cauzelor si probelor materiale ce urmeaza a fi exprimate, determina genul expertizei. In practica, cele mai frecvente expertise intalnite sunt: criminalistice, medicale, psihiatrice, contabile, metrologice, tehnice, zootehnice, veterinare, agronomice si multe alte tipuri.

Dupa natura problemelor pe care le rezolva, expertiza criminalistica poate fi: traseologica, grafica, tehnica a documentelor, balistica, de reconstituire a intregului dupa partile componente, etc.

Expertiza sau constatarea tehnico-stiintifica se dispune si atunci cand organul judiciar are suficiente cunostinte in domeniul respectiv.1

O activitate asemanatoare expertizei, dar diferita dupa alte criterii, este constatarea tehnico-stiintifica si cea medico-legala, care se dispune in conditii bine stabilite.

Aceasta se efectueaza de specialist si functioneaza in cadrul ori pe langa institutia de care apartine organul de urmarire penala. Constatarea tehnico-stiintifica sub aspectul continutului este mult mai restransa, dispunandu-se numai in cazul de urgenta.2

Notiunea de expertiza inteleasa ca activitate de cercetare a unei probleme de catre un specialist si ca rezultat al acelei activitati, este desemnata, in general, printr-un singur termen.

In general, prin expert se intelege, un om versat in cunoasterea unui lucru, o persoana care, posedand cunostiinte intr-un anumit domeniu este desemnata sa cerceteze unele situatii defapt si sa faca un raport bazat pe cunostintele sale de specialitate.3

1..Nicolae Dan, Exertiza Criminastica in Procesul penal si civil, in Scoala Romaneasca de criminastica, Bucuresti,1975, p.64

2. C.Suciu, Criminalistica, Editura Didactica si Petagogica, Bucuresti, 1972, p.570

3. Ion Mircea, Criminastica, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998,p.313

Expertiza este socotita necesara numai in cazurile in care se pot da interpretari diferite unei probleme, iar pentru solutionarea ei, sunt indispensabile cunostintele de o deosebita competenta si pregatire tehnica, stiintifica sau artistica.

2.Clasificare

Acest gen de expertiza este folosit mai ales in materie penala si care are drept continut caracteristic cercetarea stiintifica a probelor materiale judiciare in scopul identificarii persoanelor, obiectelor, substantelor, pentru determinarea unor insusiri ale obiectelor si substantelor sau ale unor schimbari intervenite in continutul si structura lor, pentru stabilirea mecanismului acestor schimbari.

3. Organizarea

A). Laboaroarele din sistemul Ministerului de Justitie

In baza Decretului nr.648/1969, referitor la organizarea si functionarea ministerului faceau parte: laboratorul central si laboratoarele interjudetene de expertize criminalistice.

Prin Hortararea de Guvern nr.368/03.07.1998, laboratorul central de expertize criminalistice a fost reorganizat si desfiintat, locul sau fiind luat de nou infiintatul Institutul National de Expertize Criminalistice, institutie publica cu personalitate juridica, sub ordonata Ministerului Justitiei.

B). In cadrul Ministerului Public

Activitatea de investigare criminalistica desfasurata in cardul Ministerului Public este condusa si indrumata de sectia de Urmarire Penala si Criminastica din Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

C). In cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative

La nivelul Ministerului Internelor isi desfasoara activitatea Instiotutul de criminalistica din cardul Inspectoratului General al Politiei, iar in teritoriu functioneza laboratoarele de criminalistica la toate inspectoratele judetene de politie si la organelle de politie orasenesti, din marele orase ale tarii.

Institutul de criminastica al IGP a fost infiintat in anul 1968. In cei peste 30 de ani de activitate si-a extins domeniile de cercetare stiintifica si a efectuiat lucrari de constatare tehnico-stiintifica la cererea organelor de politie din teritoriu , concluziile acestora avand o contributie hotaratoare la aflarea adevarului in cause penale de mare complezitate si dificultate.

Fisiere in arhiva (1):

  • Identificarea Criminalistica si Medico-legala.doc