Importanța actelor juridice pentru deciziile din administrația publică

INTRODUCERE

Administratia publica reprezinta o categorie de autoritate publica care, potrivit Constitutiei si legilor este chemata sa execute legea, sau, in limitele legii sa presteze servicii publice, uzand, in acest scop, de prerogativele specifice puterii publice. Cu alte cuvinte, potrivit autorului Antonie Iorgovan, administratia publica nu este altceva decat o parte integranta a puterii executive, care pe langa faptul ca executa legile, le pune in practica, mai presteaza servicii publice, adica servicii in beneficiul cetatenilor. Autoritatea administratiei publice rezida, in opinia autorului, in faptul ca este o putere publica, adica o autoritate, care, chiar daca nu este aleasa, este numita de persoanele alese din popor sa le reprezinte.

Administratia publica:

1) Reprezinta un efort de grup intr-un cadru public;

2) Acopera toate ramurile- executiva, legislativa si juridica- precum si relatiile dintre ele;

3) Are un rol important in formularea politicii publice facand astfel parte din procesul politic;

4) Este stans legata de grupuri private si indivizi care presteaza serviciile comunitatii.

Astfel, administratia publica, reprezinta efortul functionarilor publice (grup restrans) in vederea asigurarii binelui comun al societatii.

Administratia publica reprezinta un sistem care functioneaza dupa o serie de principii, dar care este influentata si de anumite evolutii din societatea in care este integrate. Calitatea particulara care defineste acest sistem consta in faptul ca deciziile sunt produse in functie de particularitatile stabilite de autoritatile publice si nu de fortele impersonale ale pietei.

Deciziile reprezinta o component de baza a activitatii zilnice a managerilor din zilele noastre, atat in domeniul public cat si in cel privat.

1.Actele juridice ale autoritatilor administratiei publice

Autoritatile administratiei publice isi concretizeaza activitatea in mai multe categorii de acte juridice, majoritatea autorilor romani actuali apreceaza ca este vorba de doua categorii:

a) Actele administrative;

b) Actele contractuale.

Aceasta teza a fost formulata, in principal, de prof. Antonie Iorgovan, in monografia din 1959, consacrata actelor de drept administrativ. Pe aceasta linie de idei, se arata ca “actele de drept administrativ” sunt facute de organele administratiei de stat in calitatea lor de organe investite “cu atributii ale puterii de stat, ca autoritate”, pe cand “actele de drept civil” sunt facute de aceste organe in calitatea lor de persoane juridice, incredintate cu administrarea operativa directa a unei parti determinate din fondul proprietatii de stat.

Un alt punct de vedere este promovat de prof. R. Ionescu, dupa care, in sfera actelor juridice ale administratiei de stat intra:

a) Actul administrativ;

b) Actul juridic unilateral ce nu realizeaza puterea de stat;

c) Actul juridic contractual.

In sfera actelor unilaterale ce nu realizeaza puterea de stat, autorul include: sesizari, oferte de incheieri de contracte, adeverinte de comunicari de acte, acte de imputatie baneasca, acte de aplicare a sanctiunilor disciplinare, desfaceri unilateral de contracte de munca, etc.

In alta opinie, in sfera actelor juridice, s-a sustinut ca actele juridice ale organelor administratiei de stat trebuie incluse si contractele administrative, categorie distincta de actul administrativ si, respectiv, de actul contractul in sensul dreptului civil.

Analiza, pe fond, a opiniilor exprimate ne conduce la concluzia dupa care fiecare proiecteaza o constructie teoretica specifica gradului de evolutie a gandirii juridice din momentul elaborarii sale. Dezvoltarea fenomenului administrativ statal, implicit a formelor juridice de activitate ale organelor administratiei de stat, a reclamat o permanenta “miscare” de idei in cadrul doctrine juridice administrative.