Indici Orientativi si Aspecte Practice Vizand Amprenta Psihocomportamentala a Criminalilor in Serie

Imagine preview
(4/10)

Acest referat descrie Indici Orientativi si Aspecte Practice Vizand Amprenta Psihocomportamentala a Criminalilor in Serie.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 12 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Drept

Cuprins

1. Criminalul în serie. Notiune. Personalitate. Tipologie
2.Tipuri de criminali în serie
3. Portretul psihologic al criminalului în serie
3.1.Tipologii motivationale

Extras din document

1. Criminalul în serie. Notiune. Personalitate. Tipologie

În dictionarul limbii române nu este specificata o definitie pentru notiunea criminal în serie, aceasta nefigurând înca. Totusi, ne putem face o imagine de ansamblu, gasind semnificatiile cuvintelor crima, criminal, (în) serie. Astfel, cuvântul crima semnifica denumirea generica data unor infractiuni care prezinta un grad ridicat de pericol social si pe care legea le sanctioneaza cu pedepsele cele mai mari – omor, asasinat, cuvântul criminal semnifica acea persoana care a savârsit o crima, iar pentru cuvântul serie este prevazuta urmatoarea explicatie – însirarea de succesiuni de fiinte, lucruri sau fapte de acelasi fel sau asemanatoare –în serie înseamna un numar mare de fapte dupa acelasi model.

Criminalul în serie nu trebuie confundat cu criminalul ce ucide în masa.

Din cazurile de crime în serie se pot desprinde urmatoarele trasaturi caracteristice fenomenului despre care vorbim în ansamblul sau:

1. Victimele sunt mai mult de trei, ucise prin folosirea acelorasi metode si mijloace sau cu trasaturi comune.

2. Crimele sunt comise separat cu o perioada de pauza între ele. Un criminal în serie ar putea sa astepte chiar si o perioada de ordinul anilor pâna sa ucida din nou si nu va înceta sirul crimelor sale decât daca este descoperit si prins. De regula este pastrata o anumita frecventa a crimelor.

3. În mod normal criminalul în serie ucide câte o persoana la fiecare incident. Celelalte situatii constituie rare exceptii, de regula accidentale.

4. În majoritatea cazurilor, între victime si criminal nu exista o relatie anterioara. Abia de putin timp au aparut aceste schimbari în acest sens, dar, deocamdata, sunt cazuri izolate.

5. Criminalii în serie, cu foarte putine exceptii nu au complici în comiterea crimelor ci actioneaza singuri.

6. Criminalii în serie nu ucid pentru bani sau alte beneficii ori avantaje decurgând din actele lor criminale. Ei sunt pur si simplu motivati sa ucida (motivatie intrinseca), resimtind dorinta de a ucide ca pe o nevoie. În general, ei sunt stimulati în aceasta dorinta a lor de fanteziile pe care si le cladesc uneori de timpuriu, nevoia de control, putere, dominare fiind forta imensa ce îi conduce catre crima.

7. Motivele crimelor nu sunt evidente ci interne. Tocmai acest fapt reprezinta misterul ce trebuie rezolvat pentru a identifica si prinde criminalul.

În ceea ce priveste personalitatea criminalilor în serie, putem pleca de la analiza modului lor de reactie în situatii conflictuale, integrând totodata trasaturile lor ca indivizi.

Situatia conflictuala este factorul declansator, elementul stimul, evenimentul care are loc imediat înainte ca respectivul criminal sa ucida si care conduce la atentatul asupra vietii persoanei vizate. Pâna în acest moment trairile frustrante au urmat un proces de acumulare si s-au mulat într-un mod nefericit pe o structura de personalitate agresiva, labila, lipsita de afectivitate.

Ceea ce traia faptuitorul unei crime violente în timp ce comitea acea crima este un aspect deosebit de important deoarece ne arata exact ceea ce l-a facut sa ucida.

A avut familia sa un ciclu de evenimente de acelasi gen?

A retrait criminalul sentimente pe care le-a avut cu ani în urma, copil fiind?

Fisiere in arhiva (1):

  • Indici Orientativi si Aspecte Practice Vizand Amprenta Psihocomportamentala a Criminalilor in Serie.doc

Alte informatii

Universitatea Spiru Haret Facultatea Drept si Administratie Publica Master: Stiinte penale