Influența Dreptului European Asupra Dreptului Intern Român

Având în vedere faptul că pe 1 ianuarie 2013 s-au împlinit 6 ani de când România a devenit tara membră a Uniunii Europene, voi încerca prin intermediul acestui eseu, să scot în evidenţă influenţele negative şi cele positive pe care le-a avut dreptul european asupra dreptului intern roman.

Înainte de aderarea României, au fost realizate multe studii care arătau beneficiile integrării, însă acest lucru nu înseamnă că acestea s-au şi realizat în totalitate. Ţinând cont de disfuncţionalităţile existente, ţara noastră are de parcurs un drum lung în vederea valorificării avantajelor.

Deşi liderii din România urmăresc europenizarea statului, aceştia sunt conştienţi de faptul că acest lucru este greu de realizat ţinând cont de funcționarea deficitară a instituțiilor statului, de carențele legislative, insuficienta implicare a societății civile pe linie de susținere, apărare și lobby și nu în ultimul rând de mentalitatea supusă clișeelor, prejudecăților sau tendinţelor comuniste.

Una dintre condiţiile necesare pentru că România să adere la Uniunea Europeană, în virtutea drepturilor și obligațiilor care îi reveneau ca stat membru, era să adopte și să implementeze normele și practicile comunitare din sfera politicului precum şi cea economico-socială. În acelaşi timp, aderarea României a fost însoţită şi de o serie de măsuri de acompaniere specifice, instituite pentru a preveni sau pentru a remedia deficienţele în domeniile siguranţei alimentelor, fondurilor agricole, reformei sistemului judiciar şi luptei împotriva corupţiei.

Uniunea Europeană a adoptat, după 1 ianuarie 2007, o serie de măsuri și dispoziții speciale menite să faciliteze și să sprijine aderarea în bune condiții a României, dar și să protejeze buna funcționare a politicilor și instituțiilor Uniunii.

Aderarea la UE a avut ca principal beneficiu îmbunătăţirea mediului de afaceri românesc, prin implementarea unui cadrul legislativ mai stabil şi prin practici de afaceri mai transparente. În al doilea rând România are acces liber la o piaţă unică, cetăţenii şi firmele romaneşti beneficiind de cele patru libertăţi economice : libera circulaţie a forţei de muncă, a serviciilor, a bunurilor şi capitalului. Cadrul legislativ comun furnizat de piaţă unică creşte eficienţa generală a economiei româneşti prin îmbunătăţirea alocării resurselor, creşterea gradului de specializare şi încurajarea concurenţei.

Începând cu 1 ianuarie 2007, cetăţenii români au devenit cetăţeni ai Uniunii Europene, având deci cetăţenie europeană. După cum bine ştim, cetăţean al Uniunii este orice persoană care are cetăţenia unui stat membru iar cetăţenia Uniunii nu înlocuieşte cetăţenia naţională, ci se adaugă acesteia și incumbă drepturile şi obligaţiile prevăzute în tratate. În acelaşi timp, romanii beneficiază de liberă circulaţie a forţei de muncă, putând să îşi caute un loc de muncă şi să lucreze într-un alt stat membru al Uniunii Europene.

Un alt avantaj pe care România l-a văzut în integrarea în UE era cel al introducerii monedei euro în spaţiul românesc. După cum ştim, ţara noastră are stabilit prin Tratat, data aderării la Euro în anul 2015. Însă putem să vorbim de beneficiile monedei unice doar după adâncirea procesului de integrare, moment în care o singură monedă va elimina costurile de tranzacţie datorate « trecerii de la o monedă la alta », determinând în acest mod creşterea mobilităţii bunurilor şi factorilor de producţie.