Instantele Judecatoresti

Imagine preview
(7/10)

Acest referat descrie Instantele Judecatoresti.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 26 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Drept

Extras din document

Idei centrale:

Romania nu are inca o politica a necesarului de instante si de personal.

Instantele nu sunt suficient de autonome.

Instantele, ca serviciu public, inca nu sunt apropiate de cetatean.

Nu exista dezvoltat un management al instantelor si al dosarelor.

asociatiile profesionale nu au inca rol de reglare din interior a sistemului.

1.Scurta istorie postdecembrista a evolutiei institutiei instantelor judecatoresti

La scurt timp dupa Decembrie 1989 si instantele judecatoresti au intrat in malaxorul evenimentelor ce au marcat schimbarea. Insa aceasta schimbare nu a fost pe deplin cea asteptata. totusi, sistemul instantelor a cunoscut si anumite schimbari; in acest sens, semnalam reinfiintarea curtilor de apel, dezvoltarea si extinderea retelei judecatoriilor, desfiintarea sectiei militare a ICCJ dar pastrarea celorlalte instante militare (tribunalele militare, tribunalul Militar teritorial si Curtea Militara de apel) si, nu in ultimul rand, infiintarea completelor ori a instantelor specializate.

Numarul instantelor din tara este stabilit prin Legea privind organizarea judiciara, pornindu-se - ne place sa credem - de la anumite date statistice care reflecta necesitatea infiintarii unei judecatorii intr-o anumita comunitate, prin raportare si la numarul si frecventa litigiilor din comunitatea respectiva. Din pacate, independent de astfel de date statistice, unii parlamentari au inclus in platformele lor electorale promisiuni privind infiintarea unor noi judecatorii, promisiuni pe care apoi au ajuns sa le indeplineasca prin anumite presiuni facute asupra Ministrului Justitiei, aflat in functie la acea data.

astazi, avem instante in localitati foarte mici, instante care nu isi justifica existenta din punct de vedere al incarcaturii cu dosare si care au mari probleme in ocuparea posturilor (tarnaveni, Reghin etc.). Sau, mai grav, instante care au fost inaugurate, dar care ... nu functioneaza: intre cele doua tururi de scrutin electorale pentru alegerea Presedintelui Romaniei de la inceputul lunii decembrie 2004[1], a fost inaugurata cu mult fast de catre ministrul justitiei, in prezenta unor politicieni locali, Judecatoria Sangeorgiu de Padure care numara, la acea data, 4 comune pe care urma sa le "pastoreasca" juridic. au trecut aproape doi ani si Judecatoria nu s-a deschis efectiv pentru simplul motiv ca noile legi ale organizarii judiciare prevedeau hotararea Plenului CSM de infiintare a acestei judecatorii, lucru pe care, in graba de a consfinti o intelegere politica, desprinsa insa de realitati, politicienii l-au uitat. astfel, miliarde de lei vechi, cat a costat noul sediu al judecatoriei, se duc pe apa sambetei, cladirea "inaugurata" intrand in stare de conservare pentru ca CSM nu a mai emis hotararea in cauza, dimpotriva, aceasta judecatorie (ca si altele in situatie asemanatoare) urmand, conform intentiei CSM, de a fi desfiintata[2]. Paradoxul este ca aceasta judecatorie figureaza in anexa nr. 1 lit. a a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara ca fiind infiintata. In orice caz, puterea politica a antrenat, prin aceste modalitati, autoritatile judecatoresti in actiuni ce exced atributiilor sale, fiind o clara imixtiune in puterea judecatoreasca.

Lipsind o politica clara in privinta organizarii judiciare, in anul 2003 s-a pus in discutie problema reducerii numarului curtilor de apel din tara, in urma abordarii conceptului de regionalizare, dar discutia a fost abandonata si dupa cateva luni modificarea normelor de competenta a determinat, dimpotriva, completarea schemelor de personal si in cadrul acestor instante. au urmat apoi succesive modificari, adaugiri si reveniri la competentele anterioare care au bulversat intreg sistemul judiciar cu consecinte grave asupra sistemului in ansamblul sau, asupra justitiabililor si, nu in ultimul rand, al societatii in general. astfel de "experimente judiciare" trebuie sa inceteze daca ne dorim o justitie accesibila si previzibila.

2. Principiile generale ale organizarii judecatoresti

2.1.Garantarea independentei si impartialitatii justitiei

In Romania nu a existat pana la revizuirea Constitutiei din anul 2003 stipulat expres principiul separatiei puterilor in stat. abia in toamna anului 2003 s-a prevazut la art. 1 alin. 4 din Constitutia Romaniei ca organizarea statului are la baza principiul separatiei si echilibrului puterilor - legislativa, execvutiva si judecatoreasca - in cadrul democratiei constitutionale.

Recunoasterea puterii judiciare ca putere distincta a avut consecinte practice importante, in special in ceea ce priveste modul de numire, independenta judecatorilor si legitimitatea jurisdictiilor administrative. Independenta justitiei exprima in acelasi timp imperativul bunei functionari a justitei ca serviciu public si totodata ofera garantia libertatilor individului si in egala masura protectia acestuia in fata autoritatilor statale. Garantiile constitutionale ale independentei justitiei implica inamovibilitatea judecatorilor, incompatibilitatea acestora cu orice alta functie publica sau privata, cu o singura exceptie, respectiv aceea a exercitarii functiilor didactice in invatamantul superior, interdictia impusa judecatorilor de a face parte din partide politice si de a exprima public convingerile lor politice si supunerea lor exclusiv legii[3].

Fisiere in arhiva (1):

  • Instantele Judecatoresti.doc