Instituția Cetățeniei

Caracteristica generala a tezei de licenta

Actualitatea temei

Evolutiile mondiale ale ultimelor ani ai sec. XX si a începutului sec. XX pun tot mai clar în lumina faptul, ca între premizele esentiale ale noii ordini internationale democratia ocupa un loc central.

Republica Moldova, stat ce si-a propus drept obiectiv strategic integrarea europeana, are de solutionat mai multe probleme majore. Printre ele un loc important revine celei ce tine de edificarea unui mecanism juridic eficient. Primul pas în aceasta directie a fost facut prin adoptarea la 29 iulie 1994 a Constitutiei Republicii Moldova. Adoptarea Constitutiei a fost un imperativ al timpului. Numai ea poate consfinti mecanismul de edificare si de functionare a unui stat democratic si de drept. Fiindca nici un alt act normativ nu dispune de acele calitati pe care le are o Constitutie care îi ofera aptitudinea de a contribuie la functionarea normala a întregului organism social.

Statul are ca fundament unitatea poporului Republicii Moldova care este patria comuna a tuturor cetatenilor sai. Statul recunoaste si garanteaza dreptul tuturor cetatenilor la pastrarea, la dezvoltarea si la exprimarea identitatilor lor etnice, culturale, lingvistice si religioase.

Respectarea si ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordiala a statului. Toti cetatenii Republicii Moldova sunt egali în fata legii si a autoritatilor publice fara deosebire de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, sex, opinie, apartenenta politica, avere sau de origine sociala.[1; art.16 alin. 2] Paralel cu acestea sunt ocrotiti cetatenii straini si apatrizii aflati pe teritoriul tarii noastre, cu exceptiile stabilite de lege.

Continutul cetateniei consta anume în faptul ca populatia statului în persoana cetatenilor lui se afla cu statul respectiv într-o legatura politico-juridica constanta, în virtutea careia cetatenii sunt permanent si constant sub influenta puterii de stat si poseda o capacitate juridica concreta.

Pornind de la cele expuse, putem mentiona, ca problema cetateniei, cu atât mai mult examinata prin prisma suveranitatii statului, nu numai ca nu si-a pierdut semnificatia sa, ci dimpotriva a devenit una din cele mai importante în societatea umana.

Astfel, putem conchide, ca cetatenia fiind baza conditiei juridice a personalitatii este în acelasi timp si unul din cele mai importante drepturi ale omului. Anume detinerea cetateniei acorda posibilitatea persoanei de a-si realiza totalitatea de drepturi si libertati, inclusiv a celor politice (dreptul de a alege si a fi ales) si de a-si îndeplini îndatoririle fata de stat.

Calitatea de cetatean ne determina comportamentul practic în toate domeniile vietii sociale. Experienta practica este de maxima importanta în pregatirea unui cetatean. Aceasta se dobîndeste nu numai de activitati stric cetatenesti (participarea la alegeri, referendumuri) ci si din activitatile noastre cotidiene.

Institutia cetateniei nu se limiteaza numai la jurisdictia anumitor state, ci dimpotriva reglementarea acesteia preocupa institutiile internationale. Ca exemplu, am putea mentiona „Conventia European cu privire la cetatenie”, „Conventia cu privire la statutul apatrizilor”, „Conventia în vederea eliminarii apatridei” etc.

Actualitatea problemei cetateniei se datoreaza anume importantei practice pe care o capata cetatenia în conditiile unei societati democratice.Valorificarea avantajelor pe care le ofera cetatenia depinde de cunoasterea de catre posesorul acesteia a drepturilor si obligatiilor pe care le implica calitatea de a fi cetatean al unui stat.

Scopul si obiectivele tezei

Specificând obiectul si sarcinile lucrarii am pornit de la studierea în complexitate a reglementarilor interne si internationale a institutiei cetateniei. Obiectivele principale ale tezei sunt vazute în faptul ca pe baza studiilor în literatura de specialitate autohtona si europeana sa se efectueze un studiu complex asupra multiplelor probleme teoretice si practice privind natura juridica, principiile, modul de dobîndire si piedere a cetateniei.

Scopul lucrarii prezentate este de a formula concluzii teoretice, precum si de a înainta unele propuneri de ordin practic, referitoare la perfectionarea cadrului legislativ în domeniu, în lumina noilor conditii social-economice si juridice, create în Republica Moldova.

Pentru realizarea scopului indicat, ne-am propus urmatoarele obiective:

- A analiza evolutia istorica a institutiei cetateniei si a evidentia principiile acesteia;

- A determina trasaturile caracteristice ale cetateniei, definind locul acestei institutii în sistemul juridic;

- A analiza în mod comparativ modalitatile de dobîndire si pierdere a cetateniei, aratînd elementele comune si particularitatile;

- A evidentia formele de tratament pentru straini si apatrizi prin analiza institutiei extradarii, expulzarii si dreptului la azil.