Instituții Specializate de Cooperare Economică și Financiara

ASPECTE INTROCUCTIVE

La mijlocul secolului al -XX-lea, mai exact dupe cel de-al doilea razboi mondial au fost create mai multe institutii care aveau scopul de a elimina decalajele anterioare dintre tari si de a crea un sistem viabil de drepturi si indatoriri internationale.Astfel au fost create institutii specializate localizate la nivelul economiilor mondiale (banca centrala si bancile comerciale), bursele, societatile financiare, agentii economici nonbancari, institutii guvernamentale, institutii monetar-financiare internationale si cele regionale.

Putem distinge 2 feluri de institutii:

-institutii care efectueaza nemijlocit operatiuni financiar-monetare internationale;

-institutii care organizeaza,sprijina si supravegeaza.

Toate aceste institutii se ghideaza dupa trei principii de baza:

-promovarea libertatii comertului international si a tranzactiilor de capital;

-asigurarea asistentei de specialitate in fiecare tara in vederea mentinerii stabilitatii economice si monetare interne si externe;

-elaborarea politicilor economice luand in considerare interesele tuturor tarilor membre ale acestor institutii.

Activitaea monetar-fianciara internationala, este atat de ampla si de complexa in zilele noastre, presupune pentru desfasurarea sa institutii specializate, mijloace si modalitati de organizare, supraveghere si reglare a acestei activitati si a relatiilor generate de ea. Cadrul institutional international adecvat este asigurat prin institutii monetar-financiare internationale precum si prin structuri nationale,regionale si internationale investite cu rol si functii in reglementarea pietelor monetare, financiare si de credit internationale.

In continuare vom prezenta cateva din cele mai importante institutii financiare internationale

BANCA REGLEMENTELOR INTERNATIONALE (B.R.I.)

Este cea mai veche dintre instituţiile financiare internaţionale, este un organism interguvernamental, cu sediul la Basel (Elveţia), înfiinţată în 1930, în urma conferinţei de la Haga care s-a ocupat de plata reparaţiilor de război germane după primul război mondial în cadrul planului Young. Principalele ţări implicate în război au căzut de acord cu guvernul Elveţiei neutre să fondeze o bancă la Basel la care să fie membre numai băncile centrale şi care să aibă imunitate efectivă în raport cu legile naţionale ale statelor membre. B.R.I. urma să răspundă de reglementarea reparaţiilor de război germane, de unde şi denumirea de “reglemente” din numele instituţiei.

B.R.I. este o companie pe acţiuni cu răspundere limitată ai cărei 33 de acţionari cuprind aproape toate băncile europene centrale, precum şi băncile centrale ale Australiei, Canadei, Japoniei şi Africii de Sud. Unele bănci centrale, inclusiv Rezervele Federale ale S.U.A. au vândut din acţiunile lor iniţiale la B.R.I., băncilor comerciale, astfel încât 15% din acţiuni sunt deţinute de acţionari particulari, în principal din Europa1).

România a participat la B.R.I., încă din 1930, prin Banca Naţională care a subscris un capital de 20 milioane franci elveţieni, capitalul iniţial al B.R.I. fiind de 1,5 miliarde franci elveţieni2).

Principalele departamente ale B.R.I. sunt: departamentul monetar şi economic (au specialişti de înaltă valoare unde este analizată situaţia monetară internaţională) şi departamentul bancar care realizează tranzacţiile financiare de piaţă. Personalul B.R.I. este de aproximativ 500.

Funcţiile B.R.I. sunt expuse pe larg în statut, astfel încât banca poate răspunde corespunzător situaţiei în permanentă schimbare a sistemului financiar internaţional.

B.R.I. a fost înfiinţată ca o bancă a băncilor centrale dar în multe privinţe funcţionează ca o bancă comercială. Băncile centrale depozitează o parte a resurselor lor în monedă oficială la B.R.I., care le reinvesteşte pe piaţa eurodevizelor sau pe pieţele naţionale. B.R.I. asigură un manageriat flexibil al resurselor încredinţate.

Funcţia bancară îndeplinită de B.R.I., consacrată structurii financiare, include furnizarea de credite băncilor centrale care nu dispun de lichidităţi. Aceasta este o consecinţă directă a celei mai importante funcţii a B.R.I. şi anume promovarea cooperării între băncile centrale. Această cooperare este în întregime voluntară; nu există un transfer oficial de autoritate către B.R.I.

Conform prevederilor statutare, B.R.I. efectuează următoarele operaţiuni:

- primeşte şi constituie depozite în favoarea băncilor centrale;

- cumpără, deţine şi vinde aur în contul său şi al băncilor centrale;

- acordă credite băncilor centrale;

- se ocupă de cumpărarea sau vânzarea de cecuri, cambii şi alte titluri de credit1).

Obiectivele B.R.I. sunt: să promoveze cooperarea băncilor centrale şi să asigure posibilităţi suplimentare operaţiunilor financiare internaţionale; să acţioneze ca mandatar sau agent în privinţa reglementărilor financiare internaţionale ce i-au fost încredinţate prin acorduri între părţile interesate (Articolul 3).

B.R.I. elaborează multe statistici pentru băncile centrale, îndeosebi asupra pieţelor internaţionale de capital şi de credit. A alcătuit cea mai mare bază de date statistice financiare din lume. Pe baza analizelor acestor date, facilitată de faptul că B.R.I. însuşi este un operator important de piaţă, B.R.I. întocmeşte rapoarte cu privire la tendinţele semnificative şi indică deficienţele şi perturbările potenţiale. Aceste rapoarte, dintre care multe sunt publicate, sunt discutate de Comitetul Permanent al Eurodevizelor, cuprinzând experţi ai Grupului celor Zece.

Ca instituţie financiară cu orientare europeană, B.R.I. asigură multe servicii pentru băncile centrale ale Grupului celor Zece şi ale Uniunii Europene. Ea nu este numai o bancă propriu-zis, ci şi o instituţie prestatoare de servicii pentru băncile centrale cu funcţii de administrator sau de agent. Înainte de înfiinţarea Institutului Monetar Ruropean, B.R.I. a asigurat cazare şi sprijin pentru secretariatul Comitetului Guvernatorilor Băncilor Centrale al Pieţei Comune. Din 1986, B.R.I. a organizat decontarea (clearing) tranzacţiilor private ECU de către băncile comerciale. Lipsurile temporare de lichidităţi trebuie înlocuite de băncile comerciale participante prin sistemul de clearing. În cadrul sistemului de clearing sunt 45 de bănci comerciale organizate în Asociaţia Bancară ECU. Recent B.R.I. a devenit agentul pentru aranjamentele colaterale legate de restructurarea datoriei Braziliei către băncile comerciale.

Structura financiară a B.R.I. se caracterizează printr-un grad înalt de lichidităţi. Băncile centrale care îşi depozitează o parte a rezervelor de aur şi valută la B.R.I. trebuie să fie sigure că depozitele lor, în caz de nevoie, pot fi disponibilizate imediat la cerere. Tranzacţiile B.R.I. produc un profit, parţial datorită existenţei unei marje mici de dobândă, aşa că B.R.I. nu are nevoie de ajutor financiar. Ca urmare, B.R.I. are o poziţie unică şi foarte independentă printre instituţiile financiare internaţionale. Ea este după F.M.I. al doilea stâlp al sistemului monetar internaţional oficial.

FONDUL MONETAR INTERNATIONAL

F.M.I., instituţie specializată a O.N.U., supraveghează buna funcţionare a sistemului. Alături de O.N.U. şi G.A.T.T., este una dintre cele mai mari construcţii instituţionale concepute de Statele Unite şi într-o măsură mai mică de Regatul Unit al Marii Britanii, la sfârşitul celui de al doilea război mondial.

Scopul său este clar: să împiedice revenirea catastrofelor din anii ’30 (scăderea bruscă a activităţii economice, închiderea frontierelor, manipulările monetare, venirea la putere a regimurilor dictatoriale), printr-un liberalism organizat, combinând, cu ajutorul statelor, respectul faţă de disciplinele precise cu o cooperare internaţională puternică, în scopul de a le ajuta pe cele care se află în dificultate. Acesta este rolul F.M.I.-ului în domeniul monetar1).

“Sistemul ideal ar consta în mod sigur în fondarea unei bănci supranaţionale care să aibă cu toate băncile centrale naţionale relaţii asemănătoare celor care există între fiecare bancă centrală şi băncile sale subordonate”2).