Insula șerpilor - pământ românesc

INSULA SERPILOR

Este situata la 45 km est de gurile Dunarii în dreptul Bratului Sulina. Cu o lungime de 662m si o latime de 440m,cu o circumferinta de 4 km, are o suprafata de 17 ha . Aflata la circa 40 m deasupra nivelului marii insula nu are apa potabila, este stâncoasa si cu vegetatie saraca.

În antichitate s-a numit Leuce (Alba) si este pomenita întâia oara în anul 777 î.H. Dupa mitologia greaca, zeita Thetis s-a rugat de Neptun sa scoata din adâncul marii o insula pentru fiul ei Achile, erou al Troiei. Pe insula a existat si un templu si o statuie a lui Achile. S-a mai numit o vreme si Insula Fericitilor pentru ca grecii credeau ca sufletele eroilor morti locuiau aici

Dupa stapânirea greceasca, bastarna, persana, romana, bizantina va ajunge în stapânirea themei Paradunavon, mai apoi a genovezilor, dar si a lui Dobrotita, Mircea cel Batrân si-n cele din urma sub stapânire moldoveana.

Cronica de la Nuremberg afirma ca “românii locuiau în insula Peuce vestita de cei vechi” . Peuce denumea si delta. La 1484 Insula Serpilor va intra sub stapânire otomana.

Desi tratatul de pace de la Bucuresti de la 1812 prevedea ca insulele sa nu fie ocupate si luate în stapânire, Rusia tarista va anexa acest teritoriu .

Tratatul de pace de la Adrianopol din septembrie 1829 stabileste granita pe bratul St. Gheorghe, Delta si Insula Serpilor fiind încorporate la Rusia .

Tratatul de la Paris din 26 dec. 1856 atribuie în mod abuziv Delta Dunarii si Insula Serpilor Imperiului Otoman . Fusese pe tapet chiar o cedare eventuala a Bolgradului de catre Turcia în schimbul Insulei Serpilor si Deltei Dunarii.

Tratatul de la Berlin din 13 iulie 1878 (anticipat de preliminariile din martie 1878 de la San Stefano) a hotarât la art.46 “,Atât insulele formând Delta Dunarii cât si Insula Serpilor si sandjacul Tulcei sânt adaugate României” . Tot atunci i s-a recunoscut României, Dobrogea.

În primul razboi mondial, în anul 1917, nava de razboi germana Breslau a bombardat insula, distrugând farul (reconstruit de România în 1922)

Tratatul de pace din 28 oct.1920 de la Paris întareste stapânirea româneasca asupra Insulei Serpilor. Conferinta din 18 august 1938 de la Sinaia trecea sectorul Dunarii maritime inclusiv Insula Serpilor sub administratia deplina a României .

Din august 1941 pâna în august 1944, Insula Serpilor se afla în subordinea Comandamentului german Admiral Schwerzes Meer, iar la 28 august 1944 un detasament de marinari sovietici ocupa Insula Serpilor.

Tratatul de pace din 10 feb. 1947 semnat si ratificat si de catre URSS lasa implicit Insula Serpilor, României. Cu toate acestea, la 4 feb.1948 la Moscova, Petru Groza si V. Molotov au semnat un protocol ce prevedea ca Insula Serpilor intra în cadrul URSS. Pe baza acestui act semnat între un sef de guvern si un ministru de externe, în 23 mai 1948 reprezentanti ai ministerelor de externe încheie chiar pe Insula Serpilor (Zemeinâi) procesul verbal de predare a insulei care pe mai departe va face parte din Ucraina. Si totusi asupra acestor acte s-a pastrat secretul astfel ca în martie 1949, capitanul Copaciu, membru al comisiei de delimitare a frontierelor a fost arestat pentru ca nu recunostea URSS-lui Insula Serpilor si nici alte 5 insule de pe Bratul Chilia. În august 1949 nave militare sovietice, au somat pe românii ce pazeau farul, i-au arestat si i-au debarcat la Sulina .

Documentele din 1948-1949 au fost ratificate la 20 iunie 1961 la propunerea lui Dej doar de Consiliul de Stat al R.P.R. .

La rundele de negocieri la nivel de experti privind fixarea limitei apelor teritoriale a platoului continental si a zonei economice exclusive din 1967, 1975, 1976, 1978, 1980, 1986 si 1987 delegatia româna a pus din nou în discutie problema Insulei Serpilor, URSS opunându-se oricarei rectificari .

Privind delimitarea zonei economice exclusive a României în Marea Neagra, partea adversa sustine ca Insulei Serpilor trebuie sa i se acorde pe lânga ape teritoriale, platou continental si zona economica exclusiva, iar românii aratau ca nu se încadreaza în normele de drept pentru a i se acorda platou si zona economica .