Introducere in Drept

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Introducere in Drept.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 14 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Conf. Univ. Dr. Corina Adriana Dumitrescu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Drept

Cuprins

Capitolul I
Dreptul
Definitie 3
Normele tehnice (tehnologice) 3
Morala 3
Normele organizatiilor sociale 4
Conceptul de norma juridica 4
Structura interna a normei juridice 4
Clasificarea normelor juridice 5
Conceptul de izvor al dreptului. Obiceiul ca izvor de drept 6
Conceptul de izvor al dreptului. Legea ca izvor de drept 6
Conceptul de izvor al dreptului. Contractul normativ ca izvor al dreptului 7
Conceptul de izvor al dreptului. Practica judecatoreasca ca izvor al dreptului 7
Conceptul de ivzor al dreptului. Doctrina ca izvor al dreptului 7
Actiunea actelor normative in timp 8
Actiunea actelor normative in spatiu 8
Conceptul de raport juridic 9
Subiectele raportului juridic 10
Capitolul II
Statul
Definitie 11
Forma de guvernamant a statului 11
Forma de structura a statului 12
Regimul politic al statului. Conceptul democratiei 12
Tehnica juridica 12
Fazele aplicarii dreptului 13
Formele (felurile) de interpretare a normelor juridice 13
Metodele de interpretare a normelor juridice 13
Analogia 13
Bibliografie 14

Extras din document

Capitolul I

Dreptul

Definitie

Dreptul poate fi definit ca totalitatea acelor norme sociale de comportare, generale, impersonale si obligatorii care realizeaza desfasurarea raporturilor dintre oameni intr-un cadru social dardar si care pot fi aduse la indeplinire prin constrangere.

Asadar, in totalitatea normelor sociale nu intra toate normele sociale existente, ci numai normele obligatorii care exista la un moment dat in societate.

Intrucat normele sociale obligatorii ce reglementeaza raporturile juridicedintre oameni sunt normele de drept, aplicarea si respectarea lor sunt un imperativ pentru toti cetatenii din societatea respectiva. Acest caracter obligatoriu derive din faptul ca societatea a stabilit, in interesul ei si al fiecarui individ, cu acordul tuturor membrilor ce o compun, anumite reguli de comportare. Faptul ca aceste reguli de comportare au fost stabilite prin aprobare directa sau prin reprezentare are, desigur, insemnatatea cuvenita. Dar ceea ce intereseaza este faptul ca aceste norme au caracter obligatoriu, iar pentru respectarea si aplicarea lor se poate folosi, la nevoie, si constrangerea.

Putem defini dreptul avand in vedere trei criterii: criteriul ideii de drept, de just, criteriul izvoarelor dreptului si criteriul formal. In definitia dreptului am ales dreptul formal.

Normele tehnice (tehnologice)

Prin norme tehnice sau tehnologice intelegem de fapt, anumite reguli ce sunt folosite in productia transformarii materiilor prime in produse finite, sau pana la utilizarea produselor finite, mai exact instructiunile necesare utilizarii.

Principiul ce sta la baza normelor tehnice este minimum de resurse > rezultat maxim.

Morala

Sunt autori care considera ca „morala este totalitatea regulilor de comportare a oamenilor. Altii considera morala ca un ansamblu de reguli si conceptii despre bine si rau, despre just si injust, despre admisibil in interzis”.

Avand in vedere definitiile dreptului si ale moralei, constatam, in primul rand, ca atat dreptul, cat si morala se ocupa de comportarea oamenilor, stabilind regului sociale. Numai ca aria de referinta a moralei este mult mai larga decat cea a dreptului.

De aici si o serie de opinii care au sustinut si sustin ca dreptul este inglobat in morala.

Asa cum am aratat, diferenta intre drept si morala se circumscrie naturii constrangerii: materiala in cazul dreptului si psihica in cazul moralei. Exista si autori care sustin ca deosebiile intre drept si morala se releva nu numai sub aspectul naturii sanctiunii, ci si al scopului si continutului sanctiunii.

Cu toate acestea s-a ajuns la concluzia ca intre drept si morala nu exista o deosebire fundamentala ci una formala, care se refea la caracterul sanctiunii. Pentru ca intre drept si morala nu exista deosebire nici de natura, nici de scop si nici de continut.

Sunt si autori care sustin ca deosebirea dintre drept si morala consta, in primul rand, in faptul ca morala este unilaterala, fiindca se adreseaza unui singur subiect, pa cand dreptul este intotdeauna bilateral. In al doilea rand, se sutine ca judecata morala are in vedere un proces interior, pe cand aprecierea juridica presupune un punct de vedere exterior. De asemenea morala reprezinta o etica subiectiva, pe cand dreptul, o etica obiectiva.

Normele organizatiilor sociale

Aceste norme sunt de fapt niste reguli create (impuse) decatre: sindicate, firme, biserici, asociatii sportive, asociatii de locatari, fundatii etc., pentru a reglementa desfasurarea activitatii, comporatamentului persoanelor care sunt angajate colaboreaza sau au contract de muca. Sunt incluse: legi de organizare, statute, regulamnete de functionare – a caror incalcarea duce la desfacerea contractului de munca (in cazul angajatului cu contract de munca).

Conceptul de norma juridica

Din definitia normei juridice rezulta, in primul rand, ca ea este o regula de comportare sociala. Aceasta inseamna ca, pentru a exista o regula de drept, trebuie sa existe o societate, adica cel putin doua persoane.

Relatiile dintre doua persoane duc in mod inevitabil la reguli sociale care transforma adesea in reguli de drept. De aici se desprind mai multe concluzii:

1. Orice regula care se stabileste intre doua persoane este sociala.

2. Regulile sociale pot deveni reguli sau norme de drept.

3. Nu toate regulile sociale sunt reguli juridice.

O alta caracteristica a normei de drept este aceea de a fi generala si impersonala.

Aceasta inseamna ca norma de drept se aplica unui numar nelimitat si nenominalizat de cazuri.

Totodata, trasatura de generala si impersonala rezida si in faptul ca norma juridica nu se adreseaza persoanelor fizice sau juridice nominalizate sau individualizate. Ea se adreseaza persoanelor fizice sau unei colectivitati nedeterminate de persoane, aceasta evidentiind caracterul lor impersonal.

Fisiere in arhiva (1):

  • Introducere in Drept.doc

Alte informatii

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Finante, Banci si Contabilitate