Iresponsabilitatea

Se intelege starea de incapacitate psiho-fizica a unei persoane care nu-si da seama de sensul, de valoarea sau de urmarile actiunii savarsite sau care nu-si poate determina si dirija in mod normal vointa.

Incapacitatea psihica a persoanei se manifesta sub doua aspecte :

a) intelectiv = cand persoana nu-si poate da seama de semnificatia sociala a actiunilor sau a inactiunilor sale;

b) volitiv = persoana nu-si poate determina si dirija in mod liber vointa.

Intre cauzele de iresponsabilitate se numara in primul rand nebunia. Nebunia exclude vinovatia.

Prin nebunie, din punctul de vedere al dreptului penal se intelege nu numai dementa propriu-zisa, ci orice maladie sau infirmitate mintala si psihica. Intra in termenul generic de nebunie toate starile de alteratie mintala cum sunt: smintirea, idiotenia, imbecilitatea, nebunia morala si toate starile de tulburari psiho-patologice ca maniile, manomaniile, epilepsia si orice alte nevroze.

In constatarea starii de iresponsabilitate, justitia penala se sprijina pe expertizele psihiatrice facute de medicii specialisti care se pot pronunta daca persoana in momentul savarsirii faptei era sau nu iresponsabila.

Noul cod penal in baza art. 31 prevede ca: “Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala daca faptuitorul, in momentul savarsirii faptei, fie din cauza alienatiei mintale, fie din alte cauze, nu putea sa-si dea seama de actiunile sau inactiunile sale ori nu putea fi stapan pe ele”.

I. Conditii

Pentru ca iresponsabilitatea sa constituie o cauza care sa inlature caracterul penal al faptei, se cer a fi indeplinite urmatoarele conditii:

a) faptuitorul datorita starii sale psihofizice sa se fi aflat in situatia de a nu-si putea da seama de actiunile sau inactiunile sale si de a nu putea fi stapan pe ele

Un act antisocial este un act ilegal si poate atrage raspunderea penala, daca cel ce l-a savarsit, este un om normal, stapan pe actele sale si actioneaza in cunostinta de cauza. Incapacitatea persoanei de a avea reprezentarea faptelor sale duce la inlaturarea discernamantului si pe cale de consecinta la inlaturarea raspunderii penale.

Starea de iresponsabilitate, provocata de alienatia mintala, afecteaza comportamentul persoanei, deoarece avand o reprezentare eronata asupra realitatii, ea nu-si da seama de semnificatia sociala a faptelor sale. In numeroase situatii, bolnavii mintali dau dovada de o vointa deosebita in urmarirea savarsirii unor activitati ilicite, prin inlaturarea unor obstacole cele stau in cale, motiv ce poate trezi suspiciuni cu privire la starea de boala, daca aceasta ar fi apreciata numai prin prisma factorului volitiv. De aceea,faptele savarsite fara nici-o motivatie, trezesc serioase suspiciuni cu privire la starea de normalitate a faptuitorului.

Practica medico-legala psihiatrica retine anumite forme de comportament antisocial care denota tulburari grave ale capacitatii psihice a faptuitorului, cum ar fi:actele de suicid, diferitele forme de omor, actele aberante in legatura cu viata sexuala, piromania, cleptomania, fuga de la domiciliu etc. Toate aceste acte sunt de natura sa trezeasca indoiala cu privire la capacitatea psihica a faptuitorului.

b) starea de incapacitate psihica a faptuitorului sa fi existat in momentul savarsirii faptei

Alienatia mintala, implica si ea diferite grade, care afecteaza in mai mica sau mai mare masura posibilitatile de apreciere a faptelor si consecintele acestora. Aceasta este de fapt piatra de incercare a expertizei psihiatrice medico-legale: a stabili unde incepe si unde inceteaza raspunderea juridica a celui expertizat. O capacitate psihica diminuata a faptuitorului nu inlatura caracterul penal al faptei si deci nu exclude raspunderea penala. Desi sunt fapte penale care prin ele insele pot pune problema integritatii psihice a faptuitorului, legiuitorul nu a prevazut obligativitatea expertizarii psihiatrice decat in cazul omorului calificat. In celelalte cazuri expertiza psihiatrica efectuandu-se numai daca exista indoiala asupra starii psihice a inculpatului.

c) starea de incapacitate psihica sa fie datorata alienatiei mintale sau altei cauze

Conform art.31 C.p., sursa incapacitatii psihofizice poate fi “alienatia mintala” sau “alte cauze”.

1. Prin alienatie mintala se intelege in dreptul penal orice stare de alterare a facultatilor mintale provenind dintr-o cauza patologica, o anormalitate fiziologica, o leziune organica sau orice cauza morbida.

Intra in alienatia mintala, anomalii care fac imposibila dezvoltarea facultatilor psihice(idiotenie, infantilism,cretinism etc.) sau maladii ale sistemului nervos si psihic(nebunie, nevroze, psihoze, dezechilibru mintal etc.)