Izvoarele Dreptului Muncii

Imagine preview
(7/10)

Acest referat descrie Izvoarele Dreptului Muncii.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 9 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Tofan Mihaela

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Drept

Extras din document

Notiunea de izvor si caracterizarea izvoarelor dreptului muncii

Normele de drept, care reglementeaza relatiile de munca trebuie sa exprime vointa si interesul general al societatii. Fiind emise de organele de stat competente aceste norme exprima vointa de stat si sunt obligatorii pentru toti cei carora li se adreseaza.

Normele juridice care, in totalitatea lor, formeaza ramura dreptului muncii sunt cuprinse in diferite acte normative, edictate sau sanctionate de organele competente ale statului nostru, cu alte cuvinte, aceste organe folosesc formele stabilite prin lege pentru exprimarea normelor juridice.

Prin izvor al dreptului muncii se inteleg formele de exprimare a normelor juridice care reglementeaza relatiile sociale de munca in temeiul unui contract de munca, precum si alte relatii sociale indisolubil legate de acesta.Cu alte cuvinte, izvoarele dreptului muncii sunt constituite din totalitatea actelor normative care alcatuiesc ramura dreptului cu aceeasi denumire.

Prin izvor al dreptului muncii se inteleg formele de exprimare a normelor juridice care reglementeaza relatiile sociale de munca, stabilite in temeiul unui contract de munca, precum si alte relatii indisolubil legate de acesta. Cu alte cuvinte, izvoarele dreptului muncii sunt constituite din totalitatea actelor normative care alcatuiesc ramura dreptului cu aceeasi denumire.

Izvoarele dreptului muncii alcatuiesc un sistem de acte normative emise de organele competente, ceea ce le confera o forta juridica si un domeniu de aplicare diferit.

Pentru ca un act sa poata constitui izvor de drept trebuie sa cuprinda reguli obligatorii de conduita, exprimate ca vointa de stat, iar acestea trebuie sa aiba caracter de generalitate. Avand in vedere cele doua caractere ale normelor juridice, obligativitate si generalitate, adica ele sunt destinate sa reglementeze nu un caz particular, ci o serie de cazuri asemanatoare. Totodata aceste acte au un caracter permanent, adica se aplica fara incetare, de la data intrarii in vigoare pana la abrogarea lor.

Avand in vedere cele doua caractere ale normelor juridice, obligativitatea si generalitatea se poate trage concluzia ca nu fac parte din categoria izvoarelor de drept al muncii, desi privesc relatiile sociale de munca , acele acte care nu indeplinesc conditiile de mai sus, asa cum sunt hotararile organelor jurisdictionale , actele organelor sindicale si ale unor organisme internationale, precum si obiceiul, chiar si atunci cand stabileste reguli de comportare, daca nu sunt sanctionate de organele de stat competente.

De asemenea, izvoarele dreptului muncii se caracterizeaza si prin faptul ca normele care alcatuiesc, in marea lor majoritate, au un caracter imperativ, ceea ce constituie o garantie in plus in favoarea persoanelor incadrate in munca privitor la asigurarea de catre angajator a conditiilor optime desfasurarii activitatii, precum si pentru realizarea efectiva a drepturilor ce le revin.

In consecinta, izvoarele dreptului muncii pot fi definite ca acele acte normative care reglementeaza raporturile juridice de munca, inclusiv raporturile grefate de raportul de munca(cele privind pregatirea profesionala, securitatea si sanatatea in munca, patronatele si sindicatele, jurisdictia muncii).

Pentru stiintele juridice, cuvântul izvor de drept are doua întelesuri distincte. Mai întâi, acest termen desemneaza sursa care a determinat aparitia dreptului, realitatile sociale care au impus adoptarea normelor juridice.

Din acest punct de vedere izvorul dreptului muncii consta în dezvoltarea societatii umane si generalizarea relatiilor de munca platita. Încheierea la scara larga a contractelor care au drept obiect prestarea muncii a determinat si adoptarea unui cadru reglementativ pentru aceasta sfera de relatii sociale.

Revolutia industriala si afirmarea drepturilor muncitorimii a grabit desprinderea dreptului muncii de dreptului civil si transformarea sa într-o disciplina juridica autonoma.

În al doilea rând, termenul drept desemneaza forma de exprimare a normelor juridice.

Izvoarele dreptului muncii pot fi impartite in trei categorii:

- izvoare comune cu cele ale altor ramuri de drept;

- izvoare specifice dreptului muncii;

- izvoare internationale

In sistemul de drept romanesc doctrina si practica judiciara nu constituie izvoare de drept. Obiceiul (cutuma) si morala nu sunt izvoare distincte de drept, dar se pot integra in textele normative in masura in care aceste texte fac trimitere expresa la ele.

In dreptul muncii obiceiul si cutuma nu constituie izvoare de drept.

Izvoarele comune cu ale altor ramuri de drept sunt: Constitutia, decretele-lege, legile, hotararile si ordonantele Guvernului, ordinele, instructiunile si alte acte normative emise de ministri si conducatorii celorlalte organe centrale.

Constitutia reprezinta principalul izvor al dreptului muncii, deoarece consacrand princiipiile fundamentale ale dreptului muncii, orienteaza intreaga reglementare in acest domeniu.

Constitutia cuprinde reglementari in domeniul dreptului muncii: dreptul de asociere(art.40), munca si protectia sociala(art.41), interzicerea muncii fortate(art.42), dreptul la greva(art.43).

Normele constitutionale consacra dreptul cetatenilor de a se asocia liber in sindicate, in patronate si alte forme de asociere, dreptul la munca, libertatea alegerii profesiei, a meseriei sau a ocupatiei, precum si a locului de munca, dreptul salariatilor la masuri de protectie sociala, la securitate si sanatate in munca, la un salariu minim brut pe tara, repaus saptamanal, concediu de odihna platit, formare profesionala, egalitate de remuneratie a femeilor cu barbatii pentru munca egala, la negocieri colective, dreptul salariatilor la greva pentru apararea intereselor profesionale, economice si sociale.

Constitutia enumera principalele acte normative sau izvoare de drept, precizand si organul care le emite.

Astfel, in art 73 alin.1 se prevede ca  parlamentul adopta legi constitutionale, legi organice si legi ordinare. Potrivit art.108 Guvernul adopta hotarari si ordonante. Hotararile se emit pentru organizarea executarii legilor.

Ordonantele se emit in temeiul unei legi speciale de abilitare in limitele si in conditiilr oferite de aceasta.

Art.100, alin 1 mai dispune ca in exercitarea atributiilor sale Presedintele Romaniei emite decrete. Desigur, pot fi socotite izvoare ale dreptului muncii numai acele decrete care ar contine norme generale(iar nu si decrete individuale) si numai daca au ca obiect de reglementare relatii sociale care intra in obiectul dreptului muncii.

Fisiere in arhiva (1):

  • Izvoarele Dreptului Muncii.doc

Alte informatii

Univ. Al.I.Cuza., Feaa,