Izvoarele Dreptului Penal

1. NOTIUNEA DE IZVOARE ALE DREPTULUI PENAL

In general, prin izvor al dreptului se intelege forma juridical pe care o imbraca o norma pentru a devein obligatorie. Prin izvoare ale dreptului penal, in stadiul legislativ anual, se intelege actele normative adoptate de Parlamentul Romaniei, ca unica putere legiuitoare, in care sunt cuprinse norme juridice cu caracter penal.

Notiunea de “izvor de drept” este folosita in sensuri diferite in teoria generala a dreptului, fiecare dintre acestea privind o anumita latura de formare a normelor de drept.

Dintre multiplele sensuri doar trei sunt acelea care prezinta interes, si anume:

1. Izvor natural, sau sursa sociala o constituie nevoile si interesele vietii sociale. In cazul dreptului penal este vorba de necesitatea apararii valorilor sociale, necessitate determinata de gravitatea si de frecventa faptelor care vatama sau pun in pericol aceste valori.

2. Izvorul constitutiv sau sursa politica a dreptului in general si deci si a dreptului penal este constituit de reguli de conduita.In aceasta acceptiune, dreptul penal este si el expresia vointei publice, creatie a acestuia.

3. Izvorul formal sau sursa juridical a dreptului consta in insusi actul legislative in care isi gaseste exprimarea vointa puterii publice si care cuprinde normele de drept, in spreta normele de drept penal cu elementele componente ale acestora. Cunoasterea dreptului penal implica studiul dreptului pozitiv, adica al dreptului asa cum se gaseste el exprimat si materializat in izvoarele lui formale sau juridice.

In art.2 Cod penal se prevede ca “Legea prevede care fapte constituie infractiuni, pedepsele ce se aplica infractorilor si masurile ce se pot lua in cazul savarsirii acestor fapte”. Definind intelesul unor termini folositi in legea penala, in art. 141 Cod penal s-a prevazut ca prin “legea penala se intelege orice dispozitie cu caracter penal cuprinsa in legi sau decrete.” Aceasta definire a legii penale, ca izvor de drept penal, a fost valabila numai pana la 8 decembrie 1991, cand a fost adoptata Constitutia Romaniei, deoarece in Constitutia din 1965 nu numai Marea Adunare Nationala putea emite acte normative cu putere de lege, ci si Consiliul de stat.

In raport cu prevederile art. 72 alin 3 lit. f din actuala Constitutie, in care se arata ca “prin lege organiza se reglementeaza infractiunile, pedepsele si regimul executarii acestora” si a art. 150 alin. 1 din aceeasi Constitutie in care se arata ca “legile si toate celelalte acte normative raman in vigoare, in masura in care ele nu contravin prezentei Constitutii” se considera ca au fost modificate implicit prevederile art. 141 Cod penal in sensul ca unicul izvor al dreptului penal roman nu mai poate fi decat legea organica adoptata de Parlamentul Romaniei. Celelalte acte normative, emise anterior adoptarii Constitutiei, raman in vigoare in masura in care nu contravin prevederilor noii Constitutii, pana la examninarea intregii legislatii potrivit art. 150 alin.2 din Constitutie, la propunerea Consiliului Legislativ.

In consecinta, dupa data de 8 decembrie 1991 nu vor mai putea constitui izvoare ale dreptului penal, decrete (ale Presedintelui tarii), hotarari ale Guvernului sau alte acte emise de diferite organe ale statului, ci doar legi organice emise de Parlamentul Romaniei.

Este de mentionat si faptul ca potrivit art. 11 alin.2 din Constitutie “Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.” Pe de alta parte, potrivit art. 7 Cod penal prevederile art. 5 Cod penal (referitor la principiul realitatii legii penale) si art. 6 Cod penal (referitoare la principiul universalitatii legii penale) se aplica numai daca nu se dispune altfel printr-o conventie internationala, iar potrivit art. 9 Cod penal extradarea se poate acorda ori solicita, in principal, pe baza conventiei nationala, la care Romania este parte, toate aceste conventii avand prioritate de aplicare fata de normele dreptului intern.

In consecinta, tratatele si conventiile internationale, la care Romania este parte, pot constitui izvoare ale dreptului penal, cand prevad norme cu caracter penal. Nu este vorba de o abatere de la principiul ca legea este unicul izvor al dreptului penal, deoarece tratatele si conventiile internationale negociate de Guvern si incheiate de Presedintele Romaniei potrivit art. 91 alin. 1 din Constitutie sunt supuse ratificarii prin lege adoptata de Parlamentul Romaniei.

Intr-o conceptie clasica, prin izvor de drept penal se intelege izvorul formal, adica sursa juridical a dreptului care este actul unde se gaseste exprimata vointa puterii publice.

2. IZVOARELE DREPTULUI PENAL ROMANESC

Avand in vedere ca prin normele de drept penal trebuie combatut fenomenul periculos al infractionalitatii, pentru apararea valorilor sociale esentiale, prin prevederea celei mai grele raspunderi juridice – raspunderea penala – pentru infractiunile comise, izvoarele dreptului penal sub raportul formei prezinta particularitatea ca pot fi exprimate numai prin legi. Sensul notiunii de lege ca izvor al dreptului penal este acela, de act cu caracter normativ adoptat de Parlamentul Romaniei, dupa o procedura specifica - care cuprinde norme prin care sunt reglementate cu o forta juridica superioara relatiile sociale din diferite domenii.

Categoriile de izvoare ale dreptului penal sunt urmatoarele: