Legalitatea Procesului Penal

Legalitatea procesului penal

Dreptul procesual penal nefiind altceva decat dreptul penal substantial in actiune, in mod firesc, principiile din dreptul penal isi au rezonante specifice in procedura penala. Astfel, principiilor nullum crimen sine lege si nulla poena sine lege care semnifica legalitatea incriminarilor si legalitatea pedepselor in dreptul penal, le corespunde in procedura principiul nulla justitia sine lege adica nu exista justitie in afara legii.

In conditiile actuale ale societatii noastre, promovarea riguroasa a legalitatii in toate sectoarele vietii nu este un fenomen intamplator ci constituie un proces necesar, obiectiv, de dezvoltare a acesteia.

Principiul legalitatii procesului penal este o transpunere pe plan particular a principiului general al legalitatii consacrat in art.1 pct.5 din Constitutie unde se arata In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.

Lg 304/2004 privind organizarea judiciara cuprinde o serie de dispozitii care impun necesitatea respectarii legii in activitatea de infaptuire a justitiei. Astfel, art 2 alin 1 se arata ca Justitia se infaptuieste in numele legii, este unica, impartiala si egala pentru toti; in art 3 se mentioneaza legalitatea competentei organelor judiciare si a procedurii judiciare ; in art 10 se precizeaza ca instantele de judecata sunt constituite potrvit legii ; de asemenea conform art 16 hot. jud. trebuie respectate si aduse la indeplinire in conditiile legii.

Principiul legalitatii procesului penal este dublat de numeroase garantii; astfel ori de cate ori legea nu a fost respectata cu ocazia dispunerii vreunui act procesual sau cu ocazia realizarii vreunui act procedural, exista posibilitatea anularii lui, iar cand vatamarea procesuala este de neinlaturat nulitatea capata caracter absolut.

Alaturi de sanctiunile procedurale penale aplicabile actelor procesuale si procedurale care au luat fiinta prin incalcarea legii, exista si o suita de sanctiuni aplicabile persoanelor care au incalcat legea cu ocazia desfasurarii activitatilor procesual penale. Aceste sanctiuni pot fi administrative, civile sau penale. Astfel in cazul savarsirii unor abateri judiciare, poate fi aplicata o amenda judiciara. De asemenea Lg 303 din 28 iunie 2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor instituie in Titlul IV raspunderea judecatorilor si procurorilor, Capitolul 2 raspunderea disciplinara a judecatorilor si procurorilor dispozitii legale care consacra aceasta forma de raspundere juridica, fiind enumerate si abaterile disciplinare care pot determina angajarea acestei raspunderi.

In Codul Penal partea speciala sunt prevazute infractiuni care impiedica infaptuirea justitiei, iar unele dintre acestea pot fi savarsite numai cu ocazia desfasurarii procesului penal. In vederea consolidarii principiului legalitatii in procesul penal, alaturi de sanctiunile procedurale, sanctiunile cu caracter ad-tiv, civil sau penal ca isi gasesc aplicarea in functie de gravitatea incalcarii legii sunt reglementate numeroase posibilitati de control sistematic si eficient prin care pot fi descoperite si inlaturate actele procesuale si procedurale nelegale.

Astfel intreaga activitate de urmarire penala este supravegheata de procuror iar continutul acestei supravegheri , controlul respectarii legii de catre organele de cercetare penala ocupa un loc primordial.

Principiul rolului activ

Fiind considerat ca unul dintre principiile care au un aport fundamental la aflarea adevarului in procesul penal, legiuitorul a consacrat expres rolul activ ca regula de baza dupa care trebuie sa se conduca organele judiciare penale in vederea aflarii adevarului. S-ar putea sp ca acest principiu este o consecinta a principiului oficialitatii in procesul penal; in orice caz intre cele doua principii se poate vorbi de o stransa legatura.

In legislatia procesuala romana, acest principiu a fost introdus pentru instantele judecatoresti in anul 1948 si extins cu privire la organele de urmarire penala in anul 1956, consacrat apoi ca regula de baza a procesului penal in art 4 din actualul Cod de procedura penala.

In conformitate cu acest principiu organele care participa la desfasurarea procesului penal trebuie sa manifeste un rol activ atat in initierea procesului penal cat si in realizarea activitatilor cerute de urmarirea penala, de judecata si de punerea in executare a hot jud penale.

Desi rolul activ al organelor penale apare ca un principiu absolut totusi legislativ si practic el capata un oarecare coeficient de relativitate. Semnificative in acest sens sunt actele procesuale care au caracter strict personal si a caror realizare depinde de vointa subiectilor procesuali interesati sa efectueze acele acte.

Acest inconvenient este inlaturat prin obligatia pe care o au organele judiciare de a informa subiectii neoficiali in privinta drepturilor pe care le pot exercita in cadrul procesului penal si asupra termenelor in care pot fi exercitate aceste drepturi.

Parcurgand legislatiile altor state consideram ca principiul rolului activ al organelor penale nu este consacrat in mod expres; totusi in unele reglementari acesta este prefigurat. Astfel in fostul Cod de procedura penala al Cehiei se arata ca organele active prevazute de legea penala actioneaza in vederea aflarii adevarului circumstantelor cauzei. In Codul de procedura penala al Rusiei desi nu este consacrat in mod expres rolul activ al organelor penale, din economia reglementarii se poate spune ca legea impune aceasta regula subiectilor oficiali antrenati in rezolvarea cauzelor penale.

Complexitatea problemelor pe care le ridica rezolvarea cauzelor penale directioneaza activitatea organelor juridice pe categorii de probleme.