Legislatia si Fenomenul Migrationist in UE

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Legislatia si Fenomenul Migrationist in UE.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 8 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: ioana mocean

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Drept

Extras din document

Legislatia privind migratia în UE

Politica comuna în materie de azil si imigratie care se are în vedere dupa 1999 se bazeaza pe urmatoarele elemente:

- parteneriatul cu tarile de origine;

- un sistem european comun în materie de azil (standarde comune pentru o procedura corecta si eficienta de azil, conditii minime de receptie a solicitantilor de azil, aproprierea regulilor de recunoastere si continutul statutului de refugiat);

- tratament corect pentru cetatenii tarilor terte (cetateni ce locuiesc pe teritoriul UE: drepturi si obligatii comparabile cu ale cetatenilor comunitari; nediscriminarea economica, sociala si culturala; masuri de combatere a rasismului);

- managementul fluxurilor migratorii (cooperare între tarile de origine si tarile de destinatie; campanii de informare cu privire la posibilitatile legale de migrare; prevenirea traficului cu fiinte umane; politica comuna în materie de vize si documente false).

Printre masurile luate pentru administrarea fluxurilor migratorii în UE se numara: introducerea treptata a managementului integrat coordonat la frontiere si masuri de combatere a imigratiei ilegale.

1. Introducerea treptata a managementului integrat coordonat la frontiere

Acordurile de la Schengen (1985, 1990 cu intrare în vigoare din 1995) reprezinta masurile cele mai importante în privinta punerii în aplicare a principiilor privind trecerea frontierelor. Astfel, prin Conventia de Aplicare a Acordurilor de la Schnegen1 a fost înlaturat controlul la frontierele interne pentru toate persoanele indiferent de nationalitate, dar s-au luat masuri de întarire a controlului la frontierele externe: politica comuna în domeniul vizelor, cooperare si schimb de informatii între politiile si institutiile judecatoresti din tarile membre, la frontierele externe cetatenii Uniunii pot intra prin simpla legitimare, în timp ce cetatenii tertelor tari au nevoie de viza de intrare pentru spatiul Schengen (în toate aceste tari daca doresc, guvernele pot cere vize de intrare speciale). Tarile din Europa Centrala si de Est candidate la UE au beneficiat si ele de ridicarea vizelor în ultimii ani, România obtinând aceasta facilitate din anul 2002. Ca instrument tehnic s-a creat Sistemul de Informatii Schengen (SIS) ce include si furnizeaza informatii cu privire la eliberarea de vize si intrarea în UE a unor cetateni din terte tari, sistem ce poate fi accesat doar de politia si de autoritatile ce asigura controlul de frontiera, asigurând astfel cooperarea între politiile de frontiera a tarilor UE.

2. Masurile de combatere a imigratiei ilegale

Ca parte a politicii comune privind imigratia si azilul se înscrie si lupta împotriva imigratiei ilegale. În acest sens, pe baza planurilor prezentate în februarie 2002 privind combaterea imigratiei ilegale, în noiembrie 2002 a fost instituit în UE un Program de Actiune .

Conventia de Aplicare a Acordurilor Schengen a fost semnata de 13 State Membre UE (cu exceptia Marii Britanii si a Irlandei) si de Norvegia si Islanda.

Repatriere. În principiu, nationalii din terte tari ce nu au un statut legal care sa le permita sa locuiasca temporar sau permanent pe teritoriu UE si fata de care nici un Stat Membru nu are o obligatie de a-i oferi rezidenta, trebuie sa paraseasca UE si sa se reîntoarca în tarile lor de origine. Acest lucru se poate realiza prin repatrieri voluntare sau repatrieri fortate. Din motive umanitare cât si din motive de costuri, se acorda prioritate repatrierilor voluntare, dar acolo unde acestea dau gres, se recurge la repatrierea fortata a imigrantilor ilegali.

Legislatia privind piata fortei de munca în UE

Recrutarea de forta de munca de catre tarile UE din tarile din Europa Centrala si de Est pentru slujbele ce necesita forta de munca înalt calificata sau pentru cele refuzate de populatia locala se realizeaza pe baza de acorduri bilaterale între tari. Fiecare tara Vest Europeana care doreste sa recruteze din Europa Centrala si de Est încheie acorduri bilaterale cu acele tari din aceasta regiune de unde doreste sa recruteze. Spre exemplu, Germania a initiat în 2000 programul „Green Card” prin care ofera dreptul de rezidenta si angajare în Germania pentru o perioada de pâna la 5 ani a lucratorilor înalt calificati din domeniul IT. Prin acest program prin intermediul Oficiului Central de Recrutare din Germania, angajatorii germani recruteaza un numar de 40.000 de lucratori temporari si 3000 de lucratori pe baza de contract din strainatate anual (OECD, 2001).

În timp ce India reprezinta tara cu cei mai multi beneficiari ai acestui program, cetatenii Europei Centrale si de Est reprezinta grupul cu cea mai mare pondere de 29% în perioada 2000-20012.

Fisiere in arhiva (1):

  • Legislatia si Fenomenul Migrationist in UE.doc

Alte informatii

Referat penrtu master