Libera circulație a persoanelor

Dispozitivele Tratatului de la Roma, precizeaza ca libera circulatie a persoanelor este unul dintre obiectivele fundamentale ce trebuie atins in vederea realizarii pietei comune.

Libertatea circulatiei, din perspectiva economica consta in eliminarea discriminarilor intre cetatenii statului membru in care se desfasoara activitatile si cetatenii celorlalte state membre care muncesc pe teritoriul sau.

Libera circulatie a fortei de munca in Comunitate, se realizeaza, prin asigurarea unui regim nediscriminatoriu.

Cetatenilor din Comunitate le revin urmatoarele drepturi conform art. 48 din Tratatul de la Roma care se refera la „lucratorii din Comunitate”: dreptul de a accepta oferte de serviciu, dreptul de a se deplasa liber pe teritoriul statelor membre in acest scop, dreptul de a-si stabili resedinta in statul membru in care isi desfasoara activitatea in concordanta cu dispozitivele legale ce reglementeaza regimul lucratorilor din statul respectiv si dreptul de a ramane pe teritoriul statului respectiv dupa terminarea activitatii desfasurate in conditiile stabilite pe baza masurilor adoptate de Comisia Europeana.

Aliniatul 2 al Articolului 48 consacra eliminarea tuturor discriminarilor pe criterii de nationalitate in ceea ce priveste angajarea, remuneratia si conditiile de munca.

Curtea Europeana de justitie a aplicat in numeroase cazuri aceste dispozitii ale Tratatului pentru a inlatura discriminarile pe criterii de nationalitate care subzistau in legislatiile nationale ale statelor membre.

In aplicarea dispozitiilor Tratatului de la Roma au fost adoptate o serie de acte normative care au reglementat progresiv libera circulatie a lucratorilor si anume:

- Regulamentul 15/1961 care a statuat principiul potrivit caruia orice cetatean al Comunitatii putea sa obtina un loc de munca in alt stat membru, in conditiile in care locul respectiv nu era ocupat de cetatenii acelui stat;

- Regulamentul 38/64 care a determinat reducerea masurilor de discriminare intre cetatenii statului pe teritoriul caruia se desfasoara activitatea si cei ai celorlalte state membre care se angajeaza in statul respectiv;

- Regulamentul 1612/68 care a ramas si in prezent in vigoare cu unele modificari ulterioare. Dispozitiile acestui regulament au eliminat discriminarile existente si au consacrat pe deplin libera circulatie a lucratorilor din Comunitate.

Dispozitiile Regulamentului 1612 din 1968 instituie urmatoarele drepturi si obligatii: orice cetatean al unui stat membru are dreptul, indiferent unde isi are stabilita resedinta, sa se angajeze pe teritoriul Comunitatii si sa desfasoare activitati reglementate de legislatia fiecarui stat membru; orice lucrator din Comunitate are dreptul sa se angajeze si sa ocupe posturi in aceleasi conditii ca si cetatenii statului membru pe teritoriul caruia se desfasoara activitatea; legislatia nationala a statelor membre este inaplicabila daca include limitari ale posibilitatii de angajare sau discriminari in favoarea propriilor cetateni; orice lucrator ce este angajat intr-un stat membru al Comunitatii al carui cetatean nu este, se va bucura de acelasi tratament cu cetatenii statului respectiv in ceea ce priveste conditiile de angajare, munca si remunerare; familiile lucratorilor ii vor putea insoti in statul in care acestia isi desfasoara activitatea