Libertatea de Constiinta - Drept Constitutional

Imagine preview
(7/10)

Acest referat descrie Libertatea de Constiinta - Drept Constitutional.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 23 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Drept

Extras din document

Introducere

Libertăţile gândirii au atât o dimensiune individuală propriu-zisă(a avea opinii şi convingeri), cât şi o dimensiune socială şi politică( manifestarea acestora) şi sunt absolut caracteristice drepturilor omului în societate.

Libertatea conştiinţei este reglementată în art. 29 din legea noastră fundamantală, având un conţinut complex: libertatea gândirii, a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase.

Art. 9 al Convenţiei Europene consacră de asemenea “dreptul la libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie”. Acest drept implică libertatea de a schimba religia sau convingerea, precum şi libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerea, individual sau colectiv, în public sau în particular, prin cult, învăţământ, practică şi prin împlinirea ritualurilor. Pct. 2 al art. 9 stabileşte condiţiile prin care libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerile poate face obiectul unor restrângeri, şi anume: acelea care, prevăzute de lege, constituie măsuri necesare, intr-o societate democratică, pentru securitatea publică, protecţia ordinei, a sănătăţii sau a moralei publice sau protecţia drepturilor şi libertăţilor altora.

Textul art. 9 al convenţiei reiterează art. 18 al Declaraţiei Universale. Art. 18 al Pactului relative la drepturile civile şi politice cuprinde clauze similare.

Formulat în termeni similari de textele internaţionale (art. 18 DUDO, art. 18 PIDCP, art. 9 CEDO), acest drept presupune respectarea diversităţii convingerilor de către autorităţile publice, pentru a garanta persoanei o perfectă independenţă spirituală. Caracteristică esenţială a acestei libertăţi este evidenţiată, în cadrul PIDCP, prin faptul că ea nu suportă nici un fel de derogare (art. 4, § 2) şi subliniată de Curtea Europeană, în hotarârea sa de principiu Kokkinakis contra Grecia : Curtea consideră această libertate “unul dintre fundamentele unei societăţi”( § 31) şi subliniază măsura în care libertatea religioasă contribuie la pluralismul inerent unei asemenea societăţi; statul grec nu poate, drept urmare, să impună condiţii rigide sau chiar prohibitive exercitării anumitor culte neortodoxe, în speţă celui al martorilor lui Iehova. Libertatea de gândire, de conştiinţă şi a religiei poate fi descompusă în două elemente, fiecare supus unui regim juridic distinct.

Articolul 29

În Constituţia României, libertatea conştiinţei este consacrată în articolul 29, cuprinzând şase articole. Primele două alineate cuprind dispoziţii cu caracter general: interdicţia de a îngrădi sub orice formă „libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase”, asfel încât „nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie sau să adere la o credinţă religioasă, contrare convingerilor sale”(alin. (1)) şi garantarea libertăţii conştiinţei, manifestarea acesteia fiind permisă numai în spirit de toleranţă şi de respect reciproc(alin. (2)).

Fisiere in arhiva (1):

  • Libertatea de Constiinta - Drept Constitutional.doc