Libertatea de Exprimare

1. Orice persoana are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie si libertatea de a primi sau de a comunica informatii ori idei fara amestecul autoritatilor publice si fara a tine seama de frontiere. Prezentul articol nu impiedica statele sa supuna societatile de radiodifuziune, de cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare.

2. Exercitarea acestor libertati ce comporta indatoriri si responsabilitati poate fi supusa unor formalitati, conditii, restrangeri sau sanctiuni prevazute de lege, care constituie masuri necesare, intr-o societate democratica, pentru securitatea nationala, integritatea teritoriala sau siguranta publica apararea ordinii si prevenirea infractiunilor, protectia sanatatii sau a moralei, protectia reputatiei sau a drepturilor altora, pentru a impiedica divulgarea de informatii confidentiale sau pentru a garanta autoritatea si impartialitatea puterii judecatoresti.

1. Caracterul fundamental al libertăţii de exprimare

a. Handyside c. Marea Britanie

i. libertatea de exprimare este unul fundamentele esenţiale ale unei societăţi democratice, una din condiţiile primordiale ale progresului său şi evoluţiei fiecăruia

ii. vizează atât informaţii sau idei general acceptate sau considerte inofensive ori impasibile, cât şi rănesc, şochează şi îngrijorează statu lori o parte a populaţiei.

iii. se aplică pluralismului, toleranţei şi spiritului deschis fără de care societatea democratică n-ar exista

b. Autronic AG c. Elveţia : este valabilă atât prin raportare la o persoană fizică, cât şi la o persoana juridică ( cu scop lucrativ)

2. Conţinutul libertăţii de exprimare

a. Libertatea de opinie

Lingens c. Austria

1. trebuie făcută distincţie între fapte şi judecăţi de valoare ; dacă materialitatea primelor poate să fie dovedită, cele secundare nu se pretează unei dovediri a exactităţii lor

2. jurnaliştii nu pot să fie condamnaţi pentru acte încadrate în paragraful 1 al art.10 dacă pot să stabilească veridicitatea aserţiunilor lor

3. ingerinţa nu a fost necesară într-o societate democratică în vederea protejării reputaţiei unui terţ şi se dovedeşte a fi disproporţionată scopului legitim urmărit

b. Libertatea de a primi informaţii

i. Leander c. Suedia

1. se vizează primirea de informaţii pe care deţinătorul (executivul) doreşte să le comunice ;

2. nu sunt avute în vedere informaţii care sunt dorite a fi ştiute doar de cel care le posedă (guvernul)

ii. Gaskin c. Marea Britanie : dacă refuzul accesului la informaţii personale nu constituie o încălcare a articolului 10, se realizează totuşi o violare a articolului 8

c. Libertatea de a comunica informaţii şi idei

i. Muller şi alţii c. Elveţia : include libertatea de expresie artistică care permit participarea la schimbarea publică a informaţiilor şi ideilor culturale, politice şi sociale de toate tipurile

ii. Barthold c. RFG :

1. aplicabilă în cazul publicităţii comerciale = informaţii pe un subiect de interes general;

2. nu este acceptată nicio ingerinţă unei autorităţi publice

iii. Casado Coca c. Spania

1. art.10 nu poate fi invocat doar în cazul anumitor tipuri de informaţii, idei şi moduri de exprimare, în special celor politice

2. înglobează expresia artistică, informaţii cu caracter comercial sau muzică şi mesaje publicitare

d. Libertatea mijoacelor de comunicare

Autronic AG c. Elveţia :

1. nu este suficientă libertatea de a primi şi comunica idei, trebuie să poată fi folosite mijloace tehnice necesare difuzării lor

2. comunicarea prin intermediul presei, radioului, televiziunii intră în domeniul de aplicare a articolului 10

3. Restricţionări

a. exercitarea libertăţilor prevăzute de art.10 alin.1, implicând anumite obligaţii şi responsabilităţi, poate fi supus unor formalităţi, condiţii, restricţionări sau sancţiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, securităţii naţionale, integrităţii teritoriale sau siguranţei publice, apărării ordinii sau prevenirii săvârşirii de infracţiuni, protecţiei sănătăţii sau moralei, protejării reputaţiei sau drepturilor terţilor, pentru a împiedica divulgarea informaţiilor confidenţiale sau pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti