Modalitatile Actului Juridic

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Modalitatile Actului Juridic.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 8 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Drept

Extras din document

Modalitatile actului juridic civil sunt acele elemente ale actului juridic civil care constau in imprejurari ce au influenta asupra efectelor ce le produce sau trebuie sa le produca actul juridic. Aceste imprejurari pot consta fie in scurgerea timpului, fie intr-un eveniment natural, fie intr-o actiune omeneasca.

Modalitatile actului juridic civil sunt: termenul, conditia si sarcina.

Modalitatea este un element neesential al actului juridic civil, deoarece poate sa existe sau poate sa lipseasca din structura acestuia. Reamintim aici ca in raport cu modalitatile actelor juridice civile le-au clasificat in acte juridice civile pure si simple, acte neafectate de nici o modalitate si ca exemple avem casatoria, infierea, recunoasterea filiatiei. Afectate de modalitati al doilea tip de acte juridice civile sunt acele acte juridice care nu pot fi niciodata acte pure si simple iar ca exemple avem inchirierea, imprumutul, renta viagera, etc., nu pot exista ca atare decat afectate de modalitatea termenului; asigurarea nu poate exista decat afecatata de modalitatea conditiei.

In aceste cazuri, modalitatea respective - termenul, respective conditia - revine un element esential, indispensabil actului juridic pe care il afecteaza.

Cele mai multe acte juridice pot insa exista la fel de bine fie ca acte pure si simple, fie ca acte afectate de modalitati. Exemple: un contract de vanzare-cumparare poate fi un act juridic pur si simplu, cand atat predarea lucrului cat si plata pretului se executa de indata ce s-a incheiat acordul de vointa dintre parti; dar acelasi contract poate fi afectat de un termen (cand plata pretului ar fi amanata sau esalonata in rate) sau de o conditie (cand valabilitatea vanzarii ar depinde de obtinerea de catre comparator a unui post in localitatea unde se afla locuinta care face obiectul contractului de vanzare- cumparare).

Tot astfel, o donatie poate fi pura si simpla dar ea poate cuprinde si o sarcina impusa donatorului. In toate aceste cazuri, modalitatea ( termenul, conditia, sarcina) sunt elemente neesentiale ale actului juridic care poate exista valabil si fara aceasta modalitate.

Utilitatea folosirii modalitatilor actului juridic rezulta, in principal, din urmatoarele imprejurari:

1. Posibilitatea stipularii unei modalitati da expresie principiului libertatii contractulae (sau principiul autonomiei de vointa). Permitand partilor sa dea actului juridic pe care-l incheie configuratia cea mai potrivita satisfacerii intereselor lor;

2. In actele juridice gratuite, posibilitatea stipularii unei sarcini permite dispunatorului sa impuna gratificatului anumite obligatii juridice, a caror executare corespunde realizarii intereselor urmarite de dispunator, fara a se renunta total la caracterul gratuit al actului;

3. Prin stipularea unei conditii, partile pot sa sporeasca valoarea si eficienta juridical a unor motive subiective care au concurat la formarea consimtamantului, acestea ridicandu-se la rangul de element esential, determinat (cauza), a carui lipsa face ca actul sa fie lipsit de valabilitate;

4. Intr-o serie de acte juridice (care nu pot exista decat afectate de modalitati), insusi legiuitorul confera acestor modalitati caracterul de elemente esentiale ale actului.

TERMENUL

Termenul (dies), ca modalitate a actului juridic, este acel eveniment viitor si sigur ca realizare, pana la care este amanata fie inceperea, fie incetarea exercitiului drepturilor subiective si executarea obligatiilor civile.

Reglementarea termenului o regasim, de lege lata, in art. 1022-1025 C.civ. Potrivit art. 1022 ,,Termenul se deosebeste de conditie, pentru ca el nu suspenda angajamentul, ci numai amana executarea.’’

Articolul 1023 prevede: ,,Aceea ce se datoreste cu termen nu se poate cere inaintea termenului, dar ceea ce se plateste inainte nu se mai poate repeta.”

Potrivit dispozitiilor art. 1024 : ,,Termenul este presupus totdeauna ca s-a stipulat in favoarea debitorului, daca nu rezulta din stipulatie sau din circumstante ca este primit si in favoarea creditorului”, iar art. 1025 dispune ca: ,,Debitorul nu mai poate reclama beneficiul termenului, cand este cazut in deconfitura , sau cand, cu fapta sa, a micsorat sigurantele ce prin contract daduse creditorului sau.” Reguli speciale cu privire la termen se mai regasesc si in alte acte normative.

Termenul poate fi, dupa caz, o data calendaristica ( de exemplu ,, iti imprumut 100 lei, pana la 15 iunie 2007 ”), fie o durata determinata ( de exemplu inchiriez o locuinta pentru 3 ani), fie un eveniment viitor care se va intampla cu siguranta, chiar daca nu se stie cand anume (de exemplu ma oblig sa platesc o renta viagera, adica o suma de bani lunara (anuala), pana la moartea beneficiarului (credirentierului); sau ma oblig sa platesc o datorie la data secerisului; etc.)

Termenele pot fi clasificate, in functie de mai multe criterii. Astfel:

1. In raport cu efectele pe care le produce, termenul este:

• Suspensiv, adica este acel termen care amana inceperea exercitarii drepturilor si exercutarii obligatiilor pana la implinirea lui. Pana la implinirea termenului exercitiul drepturilor si executarea obligatiilor actelor juridice sunt suspendate, amanate (termenul la care trebuie platit o rata contractuala).

• Extinctive, este acela care amana stingerea exercitarii drepturilor ori incetarea executarii obligatiilor corelative pana la implinirea lui (data mortii credirentierului, in contractul de renta viagera). Pana la implinirea lui drepturile si obligatiile se exercita si respective se executa potrivit actului juridic. La implinirea lui, drepturile si obligatiile partilor din actul juridic se sting.

2. In functie de beneficiarul termenului, distingem:

• Termen in favoarea debitorului, care constituie regula, deoarece art. 1024 C.civ prevede:

,,Termenul este presupus totdeauna ca s-a stipulat in favoarea debitorului, daca nu rezulta din stipulatie sau din circumstante ca este primit si in favoarea creditorului.”

• Termen in favoarea creditorului in contractul de deposit termenul se considera stipulate in favoarea deponentului (adica a creditorului), deoarece art. 1616 C.civ dispune: ,,Depozitul trebuie sa se restituie deponentului indata ce s-a reclamat, chiar cand s-ar fi stipulat prin contract un anume termen pentru restitutiunea lui; se excepta insa cazul cand in formele legale s-a notificat depozitarului un act de sechestru sau de opozitie la restitutiunea sau la stramutarea lucrului depozitat.”

• Termenul in favoarea ambelor parti cum este cazul termenului dintr-un contract de asigurare.

Este de retinut ca numai titularul termenului, adica beneficiarul (sau beneficiarii) poate (pot) renunta la termen.

3. In functie de izvorul sau, termenul poate fi:

• Conventional (voluntar) stabil de partile unui act juridic civil.

• Legal, stabilit de lege

• Judiciar, acordat debitorului de instanta judecatoreasca (ne referim la dreptul judecatorului de a stabili, potrivit art. 1528 si 1583 C. civ.) un termen de plata in contractile de imprumut de folosinta fara termen de restituire sau in care s-a stipulate ca debitorul va restitui imprumutul cand va putea ori cand va avea mijloace. Tot astfel art. 1101 si art.1366 alin. 2 C. civ. , instanta poate da debitorului asa-numitul termen de gratiere.

4. In raport de cunoasterea momentului implinirii sale la data incheierii actelor juridice, termenul este:

• Termen cert (precis) cand momentul implinirii sale este cunoscut la ata incheierii actului. Termenul cert poate fi stabilit la o anumita data calendaristica ad certam diem, die constituto- ,, ziua hotarata” (adica 1 iunie 2001) si atunci termenul cert este si direct sau poate fi stabilit prin precizarea unei perioade ce trebuie sa treaca pana la implinirea lui ( 3 luni, 6 luni de la incheierea contractului) si atunci este termen cert si indirect.

• Termen incert (neprecis), cand nu se stie exact cand se va implini, desi realizarea este sigura (data decesului credirentierului)

5. In raport de modul in care este prevazut in actul juridic este:

• Expres, cand rezulta formal-expresis verbis din clazele contractului

• Tacit, cand rezulta indirect din clauzele contractului, mai exact este dedus din natura obiectului contractului

Fisiere in arhiva (1):

  • Modalitatile Actului Juridic.doc