Narcoterorism

Capitolul 1. INTRODUCERE

Drogurile, flagel al secolului al XX-lea, cu adanci radacini in vremurile imemoriale ale istoriei, continua sa se manifeste pregnant, prin amploarea traficului si nivelul consumului, si la inceputul celui de-al treilea mileniu al erei crestine.

Fenomen complex, care se manifesta, practic, cu intensitate variabila la nivel global, traficul de droguri pare sa aiba ca mobil banul, sumele rezultate din aceasta activitate depasind in multe situatii imaginatia. De fapt, aceasta este doar o fateta a fenomenului, care ii vizeaza, in principal, pe producatorii si manipulantii de droguri si, in mai mica masura, pe cultivatorii unor plante care stau la baza extractiei unor droguri. Cea de-a doua fateta a fenomenului ii vizeaza pe consumatorii de droguri, fara de care fenomenul nu ar exista, relatia indisolubila dintre cerere si oferta functionand perfect si in aceasta situatie.

La inceputul secolului al XXI-lea, cand viteza de circulatie a infonnatiei si, implicit, posibilitatile de informare au atins dinensiuni nemaiintalnite, este greu de crezut ca in randul consumatorilor si al potentialilor consumatori de droguri nu sunt cunoscute efectele negative pe care drogurile le genereaza asupra organismului uman, mergand pana la moarte, si totusi acestia sunt dispusi sa-si asume riscurile. Care sa fie mobilul acestei atitudini? Ce determina un numar ingrijorator de mare semeni, mai ales din randul tinerilor, sa accepte placerile, de moment oferite de droguri in detrimentul sanatatii si a vietii?

Unii ar putea spune ca este vorba de curiozitate si teribilism, altii de lipsa de informare sau de o educatie precara, altii de consecinte ale greutatilor vietii etc. Poate ca este din toate cate putin sau nimic, dar fenomenul traficului si consumului de droguri este un semn al involupei societatii omenesti, vazut prih prisma utilizarii abuzive si irationale a resurselor naturale si a capacitatilor intelectuale ale omenirii.

Este un paradox faptul ca, desi intalnirea omului cu multe dintre drogurile cunoscute astazi s-a facut cu mii de ani în urma, utilizarea lor a intrat în sfera abuzului si patologicului odata cu evolutia societatii omenesti, capatand dimensiurii îngrijoratoare la începutul secolului al XX-lea. Sa fie aceasta o consecinta fireasca a progresului, în general, si a vitezei de circulatie a informatiei, în particular, în paralel cu definirea unor noi standarde de viatata si criterii de evaluare a acestora, in conditiile in care fenomehul traficului si consumului de droguri se desfasuara la un nivel proportional egal si în trecut (cu o mie de ani înainte, spre exemplu), dar nu era constientizat si mediatizat ca in zilele noastre?

Istoria a consemnat în diverse momente ale existentei omenirii o serie de fenomene nedorite care au avut un impact major asupra unor mari comunitati umane (epidemiile de ciuma si holera, razboaiele etc.), dar fenomenul traficului si consumului de droguri a devenit o reala amenintare târziu, desi elementele primare ale propagarii lui - plantele din care se extrag drogurile{macul opiaceu, coca, canepa indiana etc.)  sunt cunoscute si utilizate frecvent si constient de mii de ani.

Cineva ar putea spune ca, in fapt, cocaina, heroina si produsele de sinteza incluse în categoria drogurilor au fost descoperite si utilizate tarziu, începand cu cea de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea, conducand spre ideea ca flagelul traficului si consumului de droguri este o consecinta a dezvoltarii societafii omenesti, a progresului, in general, si a cercetarii stiinfifice, in particular, dar, oare, asa sa fie? Sa constituie acesta o parte din tributul pe care societatea omeneasca trebuie sa-l plateasca pentru evolutia sa, alaturi de efectele negative ale utilizarii energiei nucleare sau a altor cuceriri ale stiintei si tehnicii în raport cu resursele naturale? De ce societatea secolului al XXI-lea, raportat pe cap de locuitor, are nevoie de mai multe droguri decat societatile contemporane lui Cezar, Carol cel Mare sau Napoleon? Ce a determinat obtinerea unor produsi de sinteza cu efecte similare sau chiar mai puternice decat cele ale drogurilor extrase din plante, în conditiile in care natura a oferit si ofera in continuare, practic fiecarei regiuni de pe planeta noastra, alternative in lumea plantelor?

Incotro se indreapta fenomenul traficului si consumului de droguri, care sunt dimensiunile lui si ce consecinte poate avea in plan social pe tennen mediu si lung? Este necesar ca fenomenul sa fie combatut in mod organizat, prin structuri specializate care actioneaza in planurile reducerii cererii si ofertei, sau costurile pe care aceasta le implica si rezultatele concrete impun adoptarea unei protectii individuale în fata flagelului, cea a bunului simt?

Iata doar cateva din intrebarile la care ne propunem sa rapundem în cadrul acestei lucrari, abordand complexul fenomen al traficului si consumului de droguri ca element caracteristic pentru începutul secolului al XXI-Iea prin prisma efectelor si tendintelor in plan social.

Capitolul 2. NARCO-TERORISMUL

Atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 indreptate asupra SUA au determinat o reorientare a modului de abordare a problematicilor referitoare la terorism si traficul de droguri, fenomene infractionale majore care afecteaza societatea începutului celui de-al treilea mileniu. Analiza ulterioara a datelor cu privire la cele petrecute la acea data, precum si a celor cu privire la alte evenimente majore deternlinate de actiuni ale gruparilor teroriste a evidentiat existenta unor interferente intre terorism si traficul de droguri, ceea ce a facut ca notiunea de narco-terorism sa-si gaseasca tot mai mult locul in explicitarea fenomenelor majore ce definesc actualul context socio-politic international.

Termenul narco-terorism defineste derularea unor activitati organizate si puse in practica de grupari teroriste, grupari care, direct sau indirect, sunt implicate in traficul de droguri, banii rezultati, partial sau integral, fiind folositi pentru finantarea activitatilor respective.

Datele statistice si analiza derularii unor activitati criminale majore evidentiaza o serie de legaturi între traficul de droguri si alte forme de manifestare a criminalitatii organizate, precum jocurile ilegale de noroc, prostitutia, traficul ilegal cu arme etc.. Poate cel mai relevant exemplu pe aceasta linie il constituie expansiunea mafiei italiene in SUA la inceputul secolului al XX-lea. Legaturile dintre diferite activitati criminale sunt deternlinate de faptul ca gruparile implicate in acest gen de activitati adesea interactioneaza, mai ales sub aspect teritorial.

Conexunile dintre traficul de droguri si violenta în general bine cunoscute, intrucat alterarea functiilor la nivel mental in ceea ce-i priveste pe toxicomani, conduce, de cele mai multe ori, la comportamenteiresponsabile si violente, dar legatura cu terorismul este mult mai complexa si vizeaza, pe langa posibilul consum de droguri din partea teroristilor (mai ales a celor sinucigsi), finanfarea activitatii acestora, in condifiile in care din traficul de droguri se obtin, relativ usor, mari sume de bani. In fapt, posibilitatea unor legatuti stabile intre gruparile criminate si cele teroriste nu constituie o noutate, in multe-situatii, chiar daca fenomenele respective au fost investigate separat, au fost stabilite o serie de interferente intre acestea, noul mod de abordare impus dupa evenimentele din septembrie 2001 conferind o cu totul alta dimensiune fenomenelor respective si relatiilordintre ele.