Normă conflictuală în materia moștenirii

Referat
7/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 2 fișiere: doc
Pagini : 8 în total
Cuvinte : 2435
Mărime: 17.28KB (arhivat)
Publicat de: Septimiu Cristian
Puncte necesare: 8
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Daiana Vesmas
Norma conflictuala in materia mostenirii pentru drept international privat!

Extras din referat

In conformitate cu prevederile art. 66 din Legea nr. 105/1992 , mostenirea (succesiunea) este supusa unor legi diferite, in functie de obiectul ei. Astfel:

a) in ceea ce priveste bunurile mobile , oriunde acestea s-ar afla, mostenirea este guvernata de legea nationala (lex patriae) pe care persoana decedata o avea la data mortii. In acest caz, se face aplicarea principiului “mobilia sequuntur personam ‘’ (“bunurile mobile urmeaza persoana “ , se subintelege , caruia ii apartin).

b) in ceea ce priveste bunurile imobile , mostenirea este supusa legii locului unde fiecare imobil din masa succesorala este situat (lex rei sitae) .

Notiunea generala , care desemneaza legea aplicabila mostenirii este lex succesionis.

Solutiile consacrate de art. 66 din Legea nr. 105/1992 sunt de traditie in dreptul roman.

Legea succesorala determina conform dispozitiilor art. 66 – se aplica atat succesiunii legale cat si succesiunii testamentare. Totusi , in privinta mostenirii testamentare , in art. 68 alin. 1 se precizeaza faptul ca testatorul poate supune transmiterea prin mostenire a bunurilor sale altei legi decat cea aratata in art. 66, fara a avea dreptul sa inlature dispozitiile ei imperative.

Din analiza acestor dispozitii rezulta ca aplicarea legii determinate prin dispoz. Art. 68 are un caracter facultativ, subsidiar fata de legea indicata prin dispozitiile art. 66. Facultatea testatorului de a supune mostenirea testamentara altei legi decat cea indicata in art. 66 are un caracter limitat, neavand dreptul sa inlature dispozitiile imperative ale acelei legi.

Conform dispozitiilor art. 68 alin.3 , intocmirea, modificarea sau evocarea testamentului sunt socotite valabile daca actul respecta conditiile de forma aplicabile, fie la data cand a fost intocmit , modificat sau revocat , fie la data decesului testatorului , conform oricareia dintre legile urmatoare :

- legea nationala a testatorului ;

- legea domiciliului acestuia ;

- legea locului unde actul a fost intocmit , modificat sau revocat;

- legea situatiei imobilului ce formeaza obiectul testamentului ;

- legea instantei sau organului care indeplineste procedura de transmite a bunurilor mostenite.

Conform dispozitiilor art. 67 Legea nr. 105/1992 , legea aplicabila mostenirii stabileste indeosebi:

a) momentul deschiderii mostenirii;

b) persoanele cu vocatie de a mosteni;

c) calitatile cerute pentru a mosteni ;

d) exercitarea posesiei asupra bunurilor ramase de la defunct ;

e) conditiile si efectele optiunii succesorale ;

f) intinderea obligatiei mostenitorilor de a suporta pasivul .

Deschiderea succesiunii

Conform art. 651 C.civ. – succesiunea se deschide prin moarte, acelasi efect producandu-l si declararea judecatoreasca a mortii .

Declararea judecatoreasca a mortii unei persoane se instituie conform dispozitiilor legii nationale celui prezumat mort. Astfel , potrivit dispozitiilor art. 16 din Legea nr. 105/1992 , conditiile , efectele si anularea unei hotarari prin care se constata moartea prezumata , absenta sau disparitia , precum si prezumtiile de supravietuire sau moarte sunt carmuite de ultima lege nationala a persoanei disparute. Daca aceasta lege nu poate fi identificata , se aplica legea romana.

Succesiunea nu se deschide in cazul declararii judecatoresti a disparitiei, deoarece cel disparut este considerat a fi in viata .

Legea care carmuieste declararea judecatoreasca a disparitiei sau mortii unei persoane nu se confunda cu legea care carmuieste competenta instantei de a dispune masura disparitiei sau mortii prezumate a persoanei. Astfel, conform dispozitiei prevazute in art. 150 pct.3 din Legea nr. 105/1992 , instantele romane sunt competente sa judece declararea mortii prezumate a unui cetatean roman, chiar daca el se afla in strainatate la data cand a intervenit disparitia. Pana la luare unor masuri provizorii de catre instanta romana , raman valabile masurile provizorii luate de instanta straina.

Conform dispozitiilor art. 149 alin. 1 pct 1 si 8 , instantele judecatoresti romane sunt competente sa se pronunte cu privire la declararea disparitiei sau mortii unei persoane care nu are cetatenie romana , daca aceasta a avut ultimul domiciliu sau resedinta in tara noastra.

Coordonatele principale sub aspect juridic privind deschiderea succesiunii le reprezinta data si locul deschiderii mostenirii.

Legea succesorala se aplica numai in privinta determinarii datei deschiderii succesiunii , nu si in privinta locului. Astfel , conform dispozitiilor art. 67 lit.a) din Legea nr. 105/1992 – legea aplicabila mostenirii stabileste momentul deschiderii mostenirii.

Determinarea locului deschiderii succesiunii reprezinta interes pentru determinarea organelor notariale competente sa dezbata succesiunea in procedura necontencioasa , precum si pentru determinarea instantelor judecatoresti competente sa solutioneze litigiile ce pot apare in legatura cu succesiunea. Competenta acestor organe se determina conform dispozitiilor legii forului.

Astfel , conform dispozitiilor art. 10 si art. 68 din Legea nr. 36/1995 privind notarii publici si activitatea notariala , competenta notariala se determina astfel :

a) pentru dezbaterea succesiunii in procedura necontencioasa este competent notarul public din biroul notarial situat in circumscriptia teritoriala a judecatoriei in care defunctul a avut ultimul domiciliu;

b) pentru succesiunea unei persoane care nu a avut ultimul domiciliu in tara, procedura notariala poate fi indeplinita de notarul public din circumscriptia teritoriala a judecatoriei in care defunctul a avut bunurile cele mai importante sub aspectul valorii lor. Competenta notariala se stabileste in acest fel , atat pentru cetatenii romani cat si pentru straini, daca nu au avut domiciliul in tara , dar au lasat bunuri in Romania.

Preview document

Normă conflictuală în materia moștenirii - Pagina 1
Normă conflictuală în materia moștenirii - Pagina 2
Normă conflictuală în materia moștenirii - Pagina 3
Normă conflictuală în materia moștenirii - Pagina 4
Normă conflictuală în materia moștenirii - Pagina 5
Normă conflictuală în materia moștenirii - Pagina 6
Normă conflictuală în materia moștenirii - Pagina 7
Normă conflictuală în materia moștenirii - Pagina 8

Conținut arhivă zip

  • bibl.doc
  • Norma Conflictuala in Materia Mostenirii.doc

Alții au mai descărcat și

Norme Conflictuale

CAPITOLUL I 1.1.DEFINIŢIE Norma conflictuala este norma juridică specifică dreptului internaţional privat care soluţionează conflictul de...

Norma Conflictuală în Materie de Stare Civilă

1. Generalităţi 1.1Norma conflictuala. Noţiune Norma conflictuala este o norma juridica specifica dreptului internaţional privat având o...

Normele conflictuale privind PF și PJ în dreptul internațional privat

I.Norme conflictuale privind persoanele fizice Precizări prealabile Starea civilă este definită de art. 98 C.civ. ca fiind dreptul persoanei de a...

Convenția de Arbitraj

2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....

Norma conflictuală în raporturile de familie

1. Notiuni introductive Raporturile de familie rezulta din casatorie, din rudenia fireasca si din adoptie iar din aceste raporturi se nasc atât...

Creditul ipotecar pentru investiții imobiliare

Creditul Reprezinta operatiunea prin care se iau in stapanire imediata resurse (de regula, sub forma de capital) in schimbul unei promisiuni de...

Contract de Societate

SOCIETATEA COOPERATIVA MESTESUGAREASCA “VIITORUL” FAGARAS I. PARTILE CONTRACTANTE (MEMBRII COOPERATORI) Art.1. Persoanele fizice...

Te-ar putea interesa și

Reprezentarea și rezerva succesorală

Mostenirea este considerata una dintre cele mai importante institutii ale dreptului civil ea fiind indisolubil legata de formele de proprietate....

Noțiunea Dreptului Internațional Privat și Delimitarea de alte Ramuri de Drept

Tema 1 NOŢIUNEA DREPTULUI INTERNAŢIONAL PRIVAT ŞI DELIMITAREA DE ALTE RAMURI DE DREPT Amplificarea şi diversificarea relaţiilor internaţionale...

Drept Internațional Privat

Drept Internaţional Privat – C1 8.02.2007 Particularitatea DIP o constituie raporturile juridice care au în conţinutul lor un element de...

Drept Internațional Privat

ELEMENTUL DE EXTRANEITATE Definiţie: Elementul de extraneitate este acea parte componentă a unui raport juridic care se află în străinătate sau...

Drept internațional privat

CURS 2 –DIP, 3 martie Introducere metaforică ) Izvoarele DIP provin din dreptul intern apartinand fiecarei tari. Fiecare tara reglementeaza...

Drept instituțional comunitar

TITLUL I Drept internaţional privat. Consideraţii generale CAPITOLUL I. Noţiuni introductive Secţiunea I. Introducere Pentru satisfacerea...

Drept Internațional Privat

Obiectivele cursului Prin asimilarea cunoştinţelor acestui curs, studentul va fi capabil să rezolve conflictele de legi în spaţiu şi conflictele...

Ai nevoie de altceva?