Norma Juridica

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Norma Juridica.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 4 fisiere doc de 21 de pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Drept

Cuprins

I Caracteristicile normei juridice. 2
I.1 Conceptul de normă juridică. 2
I.2 Trăsături specifice normei juridice. 2
II Structura normei juridice. 5
II.1 Structura logico – juridică . 5
II.2 Structura tehnico – legislativă. 8
III. Clasificarea normei juridice. 9
IV. Acțiunea normei juridice în timp, în spațiu și asupra persoanei. 12
V. Interpretarea normei juridice. 16
V.1 Noțiunea și necesitatea interpretării normelor juridice.16
V.2 Formele interpretării normei juridice.16
V.3 Metodele interpretării normei juridice. 17
V.4 Rezultatele interpretării normei juridice.19
Bibliografie

Extras din document

I. Caracteristicile normei juridice

I.1 Conceptul de normă juridică

Norma juridică ca element constitutiv al dreptului este o regulă de conduită, generală si impersonală, stabilită sau recunoscută de către stat, care exprimă vointa fortei sociale care detine puterea si a cărei respectare obligatorie este garantată de forta de constrângere a statului.

Normele juridice alcătuiesc structura internă a dreptului analizat ca un ansamblu de elemente constitutive (sistemul dreptului). Scopul normelor juridice în societate este de a promova, apăra si impune o asemenea conduită umană care să asigure convietuirea socială, orientând comportarea oamenilor în directia promovării si consolidării relatiilor sociale potrivit idealurilor si valorilor ce guvernează societatea respectivă.

Cu ajutorul normelor juridice se ordonează relatiile interumane, cu mijloace specifice dreptului, atât în interiorul tării, cât si în relatiile cu celelalte state, în politica internatională.

I.2 Trăsături specifice normei juridice

Cu privere la trăsăturile specifice normei juridice, în literatura de specialitate se poartă o amplă si vie dezbatere.

a) Caracterul social al normei juridice este asigurat de faptul că prin aceasta se ordonează si reglementeză relatiile interumane.

Caracterul social al normei de drept se poate desprinde si din faptul că orice regulă de drept apare ca răspuns la o nevoie socială, nevoia de dirijare a comportamentului social al indivizilor prin stabilirea permisiunilor si interdictiilor.

b) Caracterul prescriptiv. Ea stabileste o anumită comportare, impune o anumită conduită, constând dintr-o actiune sau inactiune umană îndreptată într-o anumită directie, în vederea realizării anui anumit scop. Se poate spune că norma juridică este elementul constitutiv al dreptului, este „celula de bază” a acesteia, după cum se exprimă unii autori. În ansamblul lor, normele juridice în vigoare alcătuiesc dreptul pozitiv al societătii respective.

În raport cu de acest caracter pot fi indentificate „nuante specifice” ale unor norme cum sunt: normele principii, normele definitii, normele sarcini.

Normele-principii sunt cele în care regula de drept nu prescrie un anumit comportament concret ci consfinteste relatii social-politice, ce devin principii generale privind sistemul de drept în întregul său sau o anumită ramură a dreptului. Asemenea norme constatăm în Constitutia tării, dar si în numeroase alte acte noemative. În titlul I al Constitutiei României din 1991.

Normele-definitii sunt cele prin care se precizează continutul, sensul anumitor concepte. Art.2 al Legii 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale prevede că „constituie concurentă, în sensul prezentei legi, orice act sau fapt contrar uzantelor cinstite în activitatea comercială sau industrială”

Astfel de definitii au caracter normativ, întrucât, „interpretările normelor sunt în relatie cu acest concept ce trebuie să tină seama de sensul ce i s-a dat prin definitia din legea respectivă”.

Normele-sarcini prezintă, de asemenea, anumite particularităti întrucât ele stabilesc competenta si atributiile unor organe. Prin intermediul normelor amintite se reglementează activitatea unor organe de stat, pricizându-se cadrul juridic în care acestea urmează sa-si desfăsoare activitatea.

c) Caracterul ideologic-volitional al normei de drept trebuie analizat pornind de la realitatea că aceasta este o creatie constientă a societatii si că exprimă o vointă statală.

Adoptarea normelor de drept intră, de regulă, în competenta unor organe ale statului, realizându-se potrivit unei proceduri prestabilite. De asemenea, normelee juridice se pot realiza în viata practică, numai trecând prin constiinta oamenilor, întrucât conduita este subordonată vointei lor. De aceea, persoanele care nu au reprezentarea faptelor din cauza vârstei (minori sub 14 ani) sau datorită afectării discernământului de o boală mintală, nu poartă răspunderea juridică pentru faptele săvârsite.

d) Normele juridice exprimă interesele unei anumite categorii sociale, a aceleia care detine puterea în stat la un moment dat. De aceea, durata aplicabilitatii lor este, de regulă, limitată în timp. Cu toate acestea, există si norme juridice cu o mare durabilitate în timp si chiar universale în spatiu, cum ar fi principiile unanim admise ale dreptului international.

Fisiere in arhiva (4):

  • BIBLIOGRAFIE.doc
  • CUPRINS.doc
  • Norma Juridica.doc
  • Universitatea.doc