Nulitatea Actelor Administrative

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Nulitatea Actelor Administrative.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 14 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Drept

Extras din document

1. Noţiunea de act administrativ

Activitatea organelor administraţiei publice se concretizează în acte administrative, operaţiuni administrative şi acte materiale. Legislaţia, practica judiciară, şi literatura de specialitate folosesc mai mulţi termeni pentru a denumi principalul act juridic de putere emis de administraţia de stat sau cea locală – decizie, ordin, regulament, dispoziţie, certificat, proces-verbal, etc.

Termenul de act administrativ este cel mai adecvat – legi importante în sistemul legislativ folosesc termenul de act administrativ (Constituţia, Legea contenciosului administrativ); termenul de act administrativ este folosit de mulţi autori de specialitate ; termenul de act administrativ beneficiază de o folosire îndelungată în literatura şi practica judiciară .

Actul administrativ este un act juridic prin aceasta distingându-se de operaţiunea administrativă şi actul material. Actul administrativ, ca orice act juridic, este o manifestare de voinţă de natură a produce efecte juridice, dă naştere, modifică sau stinge drepturi şi obligaţii. Actul administrativ implică respectarea unor condiţii de legalitate a căror încălcare este de natură a atrage sancţiunea nulităţii actului respectiv. Printr-un act administrativ iau naştere drepturi noi, se stabilesc obligaţii noi sau se sting cele vechi. Ca element specific, prin acte administrative se pot admite sau respinge pretenţii juridice formulate de către persoanele fizice sau juridice către organele administrative – chiar şi tăcerea organului administrativ competent este de natură a produce efecte juridice, de la caz la caz poate însemna un refuz sau o acceptare tacită.

Actul administrativ este o manifestare unilaterală de voinţă a organului administrativ în baza şi în executarea legii. Chiar dacă la emiterea unui act administrativ participă mai multe persoane – cazul organelor administrative colegiale – sau mai multe organe administrative – cazul ordinelor comune ale mai multor ministere – esenţial este că avem de a face cu o singură voinţă juridică, a organului administrativ. Actul administrativ creează o situaţie juridică nouă pentru persoane ce n-au concurat la emiterea actului – drepturile şi obligaţiile care iau naştere nu au la bază acordul de voinţă al părţilor, precum în cazul unui contract, ci reprezintă efectele unui singure voinţe juridice care provine de la administraţia publică.

2. Regimul juridic al actelor administrative

Regimul juridic al actelor administrative este reprezentat de un ansamblu de reguli de fond şi de formă, care conturează personalitatea actelor administrative în circuitul juridic, în sensul că evocă criteriile de valabilitate ale acestora.

Atunci când se vorbeşte despre regimul juridic al actelor administrative trebuie avute în vedere reguli ce guvernează următoarele:

• condiţiile de valabilitate ale unui act administrativ;

• procedura emiterii sau adoptării unui act administrativ;

• procedura executării unui act administrativ;

• întinderea efectelor unui act administrativ;

• căile de atac îndreptate împotriva unui act administrativ.

Elementele centrale ale acestui regim juridic sunt reprezentate de legalitatea şi oportunitatea actului administrativ, care împreună asigură valabilitatea acestor acte.

Legalitatea reprezintă elementul central al regimului juridic aplicabil actelor administrative, al întregii activităţi desfăşurate de administraţia publică. Suportul constituţional al acestui principiu îl regăsim în art. 1 alin.5, 16 alin.1, 21, 52, 123 şi 126 din Constituţia României, republicată.

Legalitatea actelor administrative poate fi definită ca fiind conformitatea acestora cu legea fundamentală, cu legile elaborate de Parlament, cu ordonanţele de Guvern şi cu toate celelalte acte normative cu o forţă juridică superioară.

Pe de altă parte, organele şi autorităţile administrative dispun de posibilitatea de a aprecia situaţiile în care este necesară emiterea unui act administrativ.

Oportunitatea reprezintă, alături de legalitate, o condiţie de valabilitate a actelor administrative. Ea se află în strânsă dependenţă cu puterea discreţionară a administraţiei publice şi derivă din capacitate ape care o are organul care emite actul de a alege, dintre mai multe soluţii posibile şi egale, în aceeaşi măsură, pe cea care corespunde cel mai bine interesului public care trebuie ocrotit. Ea relevă, deci, calitatea actului administrativ de a satisface atât rigorile stricte ale legii, cât şi o nevoie socială determinată, într-un timp şi loc date. Pe de altă parte, oportunitatea reflectă şi concordanţa în timp între realitatea socială, politică, economică etc. şi dispoziţiile ce dau conţinut actului administrativ.

Condiţiile de legalitate ale actelor administrative sunt următoarele:

1. Actul administrativ trebuie emis sau adoptat în baza şi în vederea executării legilor (Constituţia, legile organice, legile ordinare, hotărârile şi ordonanţele de Guvern, actele administrative emise de alte autorităţi ale administraţiei publice cu forţă juridică superioară).

2. Actul administrativ trebuie emis sau adoptat doar în limitele competenţei conferite de lege respectivelor organe sau autorităţi administrative. Competenţa reprezintă ansamblul atribuţiilor delegate prin lege şi poate fi de mai multe feluri: materială, teritorială, temporară.

3. Actul administrative trebuie emis sau adoptat cu respectarea condiţiilor de formă şi procedură prescrise de lege.

Fisiere in arhiva (1):

  • Nulitatea Actelor Administrative.doc