Nulitatea in Vechiul si Noul Cod Civil

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Nulitatea in Vechiul si Noul Cod Civil.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 13 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: C. Munteanu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Drept

Cuprins

1. Notiuni generale
2. Clasificarea nulitatilor actului juridic civil
2.1. Criterii de clasificare
2.2. Categorii de nulitati
2.2.1. Nulitatea absoluta si nulitatea relativa
3. Regimul juridic al nulitatii
4. Efectele nulitatii
4.1. Principiul retroactivitatii efectelor nulitatii
4.1.1. Consecintele aplicarii principiului retroactivitatii efectelor nulitatii. Repunerea partilor în situatia anterioara
4.1.2. Situatia contractelor cu executare succesiva
4.1.3. Situatia debitorului de buna-credinta
4.2. Efectele nulitatii fata de terti
4.3. Modalitati de inlaturare a efectelor nulitatii

Extras din document

NULITATEA ACTULUI CIVIL IN VECHEA SI NOUA REGLEMENTARE A CODULUI CIVIL

1. Notiuni generale

Etimologia termenului ,,nulitate” provine de la termenul latin ,,nullitas” si de la termenul frantuzesc ,,nullite`”, avand trei sensuri: primul se refera la o lipa totala de valoare sau talent, al doilea la o persoana fara competenta iar al treilea la ineficacitatea unui act juridic din pricina nerespectarii unei conditii de fond sau de forma.

Traian Ionascu si E. Barasch definesc nulitatea ca fiind o sanctiune aplicata in urma incalcarii prin act juridic a unei dispozitii legale, inca de la data cand a fost intocmit actul.

Legislatia noastra civila nu ne ofera o definitie a nulitatii si de aceea definirea ei, asemeni altor institutii, apartine doctrinei. O definitie care s-a impus prin precizia sa este aceea care defineste nulitatea ca fiind acea sanctiune de derpt material "care lipseste actul juridic de efectele contrarii normelor juridice edictate pentru incheierea sa valabila ".

Conform Noului Cod Civil , nulitatea contractelor este reglementata unitar, cuprinzand o clasificare principala a nulitatilor, regimul lor juridic, principalele cauze de nulitate, efectele nulitatii si nu in ultimul rand, problemele validarii contractului lovit de nulitate.

Chiar si in noua reglementare exista lacuna definitiei nulitatii, astfel, literatura de specialitate a definit acest concept ca fiind o sanctiune de drept civil ce consta in desfiintarea retroactiva, in totalitate sau partial, a efectelor unui act juridic, ca urmare a nesocotirii dispozitiilor legale prevazute pentru incheierea lui valabila.

2. Clasificarea nulitatilor actului juridic civil

2.1. Criterii de clasificare

Clasificarea nulitatilor se realizeaza dupa urmatoarele criterii:

a) Dupa natura interesului, care poate fi general sau individual, protejat prin dispozitia legala incalcata la momentul incheierii actului, avem: nulitate absoluta si nulitate relativa;

b) Dupa intinderea efectelor sale, nulitatea poate fi partiala-cand desfiinteaza doar o parte din efectele actului juridic, celelalte mentinandu-se deoarece nu contravin legii, si totala-cand desfiinteaza in intregime efectele actului juridic.

Clasificare a nulitatilor decurge din conceptia despre nulitate, care a evoluat de la teza nulitatii totale şi iremediabile la teza proportionalizarii efectelor nulitatii in raport cu finalitatea legii, fiind considerat ca trebuie sa fie inlaturate numai acele efecte care ar contraveni scopului dispozitiei incalcate, celelalte efecte mentinandu-se (nulitatea fiind, astfel, partiala si remediabila).

Noul Cod civil stabileste ca acele clauze ce nu respecta ordinea publica si bunele moravuri trebuie sa fie considerate ca fiind nescrise, astfel acestea nu vor produce efecte juridice. Aceasta este o conceptie moderna, care pastreaza regula ca celelalte clauze care sunt legale sa-si produce efectele, actul juridic fiind ferit de sanctiunea nulitatii totale.

Conform art.1255 Noul Cod Civil, „(1) Clauzele contrare legii, ordinii publice sau bunelor moravuri si care nu sunt considerate nescrise atrag nulitatea contractului în intregul sau numai daca sunt, prin natura lor, esentiale sau daca, in lipsa acestora, nu s-ar fi incheiat. (2) In cazul in care contractul este mentinut in parte, clauzele nule sunt inlocuite de drept cu dispozitiile legale aplicabile. (3) Dispozitiile alin. (2) se aplica in mod corespunzator si clauzelor care contravin unor dispozitii legale imperative si sunt considerate de lege nescrise”.

Aplicarea conceptiei ce vizeaza nulitatea partiala o regasim in mai multe materii dupa cum urmeaza:

* Conform art. 19 alin. 2 Noul Cod Civil, in materia publicităţii drepturilor, actelor sau faptelor juridice sunt considerate nescrise şi deci, sancţionate cu nulitatea, clauzele vizand renuntarea sau restrangerea dreptului de a indeplini o asemenea formalitate de publicitate, precum si orice clauza penala sau alta sanctiune stipulata pentru a impiedica exercitiul acestui drept.

* Conform art. 1699 Noul Cod Civil, este considerata nescrisa si stipulatia vizand exonerarea de raspundere pentru evictiune provenita din faptul insusi al vanzatorului sau din cauze anterioare, pe care, cunoscandu-le la momentul instrainarii, acesta le-a ascuns cumparatorului.

Fisiere in arhiva (1):

  • Nulitatea in Vechiul si Noul Cod Civil.doc