Ordinea Constitutionala in Republica Moldova

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Ordinea Constitutionala in Republica Moldova.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 7 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Valentin Roata

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Drept

Extras din document

Cuvinte cheie: Constituţie, Parlament, Guvern.

I. Constituţia Republicii Moldova

Istoria constituţionalismului din Republica Moldova cunoaşte mai multe etape semnificative. În cadrul acestui referat pornim de la o perioadă mai aproape de zilele noastre, astfel la 16 aprilie 1978, a fost adoptată Constitutia (Legea fundamentală de bază) a R.S.S.Moldovenească, care definea Moldova ca fiind “un stat socialist suveran”.

Desi Constitutia declara că “R.S.S.Moldovenească va avea dreptul să intre în relatii cu statele străine si să incheie tratate cu ele”, un text al aceleiasi Constitutii prevedea că “Legile U.R.S.S. vor fi aplicabile pe teritoriul R.S.S. Moldovenesti”.

Modificările constitutionale din 21 noiembrie 1980 si 25 decembrie 1985 nu au adus schimbări în statutul juridic al R.S.S.Moldovenească.

Încă din 1986 s-a constituit pe teritoriul Moldovei sovietice “Miscarea democratică din Moldova”, devenită ulterior “Frontul Popular’, care a organizat la 27 august 1989 o Mare Adunare Natională. Sub presiunea maselor populare si în conditiile revigorării sentimentului national, la 31 august 1989 a fost impusă limba română ca limbă de stat si revenirea la alfabetul latin.

La 23 iunie 1991, Parlamentul de la Chisinău a adoptat Declaratia suveranitătii Republicii Moldova. După încercarea de lovitură de stat împotriva lui Mihail Gorbaciov, Republica Moldova s-a declarat independentă, la 27 august 1991, independenta sa fiind recunoscută în aceeasi zi de către România.

În 1991 au avut loc alegeri prezidentiale, la care Mircea Snegur a fost ales primul presedinte al tării, cu 98,17% din voturi. Desi Presedintele Snegur si-a exprimat dorinta organizării unui referendum pentru a determina dacă există sprijinul necesar reunificării cu România, Parlamentul a votat, la 20 ianuarie 1993, împotriva organizării unui asemenea referendum.

La 6 martie 1994 a fost organizat un plebiscit spre a se cunoaste vointa populatiei în problemele independentei sau a unei eventuale uniuni cu România, astfel, 95,4% s-au exprimat în favoarea mentinerii independentei Republicii Moldova.

Ratificarea de către Moldova a actului de apartenentă a Republicii Moldova la Comunitatea Statelor Independente a fost făcută de Parlament la 8 aprilie 1994. La 28 iulie în acelasi an, Parlamentul Moldovei a adoptat noua Constitutie a tării intrată în vigoare la 27 august 1994 si apoi modificată în anul 2000, când Moldova a devenit republică parlamentară.

Constitutia Republicii Moldova, adoptată la 28 iulie 1994, cuprinde sapte titluri, care însumează 143 articole, la care se adaugă cele opt articole cuprinse în ultimul titlu.

Preambulul Constitutiei reafirma “aspiratiile seculare ale poporului de a trăi într-o tară suverană” si “continuitatea statalitătii poporului moldovenesc”. Sunt considerate valori supreme de stat dreptul, pacea civică, democratia, demnitatea omului, drepturile si libertătile lui, libera dezvoltare a personalitătii umane, dreptatea si pluralismul politic.

1. 1. Titlul I cuprinde o serie de principii generale. Retine atentia ideea că Republica Moldova este un stat suveran si independent, unitar si indivizibil, a cărui formă de guvernământ este republica. Suveranitatea natională apartine poporului, care o exercită în mod direct si prin organele sale reprezentative. Uzurparea puterii da stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului.

Un text similar celui pe care îl întâlnim în Constitutia României este art.4, care dispune că prevederile constitutionale privind drepturile si libertătile omului vor fi interpretate si aplicate în concordantă cu Declaratia Universală a Drepturilor Omului si cu pactele si celelalte tratate la care Moldova este parte, în caz de neconcordantă având prioritate reglementările internationale.

În cadrul principiilor generale mai sunt mentionate democratia si pluralismul politic, separarea si colaborarea puterilor, principiul suprematiei constitutiei, respectul dreptului international, principiile fundamentale privind proprietatea, unitatea poporului, ca si “neutralitatea permanentă” a Moldovei, proclamată în mod expres prin Constitutie.

Limba de stat a Republicii Moldova este “limba moldovenească, functionând pe baza grafiei latine”, statul recunoscând însă si protejând dreptul la păstrarea si dezvoltarea limbii ruse si altor limbi vorbite pe teritoriul tării.

1. 2. Titlul II cuprinde o amplă tratare a drepturilor, libertătilor si îndatoririlor fundamentale, la nivelul standardelor tărilor dezvoltate. Sunt enumerate, prin altele, accesul la justitie, prezumtia de nevinovătie, neretroactivitatea legilor, libertatea si siguranta persoanei, dreptul la apărare, la viată intimă, inviolabilitatea domiciliului, dreptul la un mediu înconjurător sănătos. s.a.

Retine atentia prevederea art.18 alin.1, potrivit căreia cetătenii Republicii Moldova nu pot fi cetăteni ai altor state decât în cazurile prevăzute de acordurile internationale la care Republica Moldova este parte.

1. 3. În cadrul Titlului III al Constitutiei este prevăzută functionarea autoritătilor publice. Adoptând sistemul parlamentar unicameral, Republica Moldova dispune în prezent de un Parlament compus din 101 deputati alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat (art.61), pentru un mandat de patru ani. Structura, organizarea si functionarea Parlamentului sunt stabilite prin regulamentul acestuia.

Atributiile Parlamentului sunt similare celor pe care le au în prezent parlamentele din tările democratice. În ceea ce priveste imunitatea parlamentară, art.70 alin.3 dispune că “Deputatul nu poate fi retinut, arestat, perchezitionat, cu exceptia cazurilor de infractiune flagrantă, sau trimis în judecată fără încuviintarea Parlamentului, după ascultarea sa”, iar art.71 prevede că “Deputatul nu poate fi persecutat sau tras la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile exprimate în exercitarea mandatului”.

În ceea ce priveste adoptarea legilor, Constitutia Republicii Moldova consacră, la fel ca si Constitutia României, diferente între legile constitutionale, legile organice si legile ordinare. Dreptul de initiativă legislativă apartine deputatilor, Presedintelui Republicii si guvernului.

Capitolul V al Constitutiei (modificat), care se referă la Presedintele Republicii Moldova, consacra initial un sistem de guvernare semi-prezidential. Șeful statului era ales prin vot universal, direct, egal, secret si liber exprimat, pentru o perioadă de patru ani.

El reprezenta statul, fiind garantul suveranitătii, independentei nationale, unitătii si integritătii teritoriale a tării. Ca si România, el putea lua parte la sedintele guvernului, prezidând în acest caz sedintele de guvern la care participa. În ceea ce priveste dizolvarea Parlamentului, remarcăm că aceasta putea fi efectuată de către Presedintele Republicii.

Fisiere in arhiva (1):

  • Ordinea Constitutionala in Republica Moldova.doc

Alte informatii

A fost prezentat in cadrul sesiunii de comunicari 2010, la Facultatea de stiinte administrative.