Organizarea Justitiei in Belgia

Imagine preview
(7/10)

Acest referat descrie Organizarea Justitiei in Belgia.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 8 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Salca Cristina

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 2 puncte.

Domeniu: Drept

Extras din document

Belgia este o monarhie constitutională ereditară, comform Constituţiei din 1831. Constituţia a fost modificată prin mai multe amendamente de-a lungul timpului , cel mai recent, în 1993, când se stabileşte o structură federală a statului, Belgia reunid trei regiuni şi trei comunităţi lingvistice. Puterea legislativă este exercitată de rege şi de un parlament bicameral, format din Senat şi Camera Reprezentanţilor. Puterea executiva , deţinută nominal de rege , este exercitată de un Cabinet, condos de un prim-ministru, numit de rege şi , la recomandarea primului ministru , regele numeşte şi ceilalţi miniştri.

Belgia are un sistem legislative cu puternice influenţe ale sistemului romano-german, în care legile sunt astfel armonizate încât creează uniformitate şi amplifică funcţionarea cadrului instituţional într-o societate cu un puternic caracter democratic.

Curţile şi tribunalele constituie o putere independentă, paralelă cu celălalte două puteri constituţionale.

Cadrul legislative este completat cu o serie de coduri de procedură penală şi civilă al căror conţinut este puternic influenţat de reformele ‘napoleoniene’. Toate aceste elemente ale cadrului legislative rămân exclusiv de competenţa guvernului naţional ( federal), ceea ce limitează rolul important al curţilor, respective Curtea de Arbitraj şi Curtea de Justiţie a Comisiei Europene.

Puterea judecătorească este asigurată de un cadru creeat de dispoziţiile constituţionale şi legi. În termenii dispoziţiilor articolelor 144-145 ale Constituţiei belgiene, contestaţiile care au ca obiect dreptul civil sunt exclusiv de competenţa tribunalelor, iar cele de drept politictot de competenţa trbunalelor,după excepţiile stabilite prin lege. Nici un tribunal şi nici jurisdicţia contagioasă nu poate da legi, nu pot creea comisii şi nici tribunale extraordinare( art.145, Constituţie). Dezbaterile în tribunale sunt publice cu excepţia celor care sunt periculoase pentru ordine publică sau pentru bunele moravuri,iar în astfel de cauze tribunalul, declară această situaţie printr-o hotărâre comform art.168 din Constituţie.

Principiul publicităţii audienţelor asigură transparenţa justiţiei.Toate hotărârile sunt motivate şi se pronunţă în şedinţe publice( art. 149, Constituţie). Obligţia de a fi motivate impusă atât de Constituţie cât şi de Codul Judiciar semnifică faptul că judecătorul dă răspunsuri în fapt şi în drept concluziilor părţilor.Motivările trebuie să fie complete,clare şi precise. Obligaţia de motivare a sentinţelor, combate eventualele decizii arbitrare ale judecătorilor.

Organizarea justişiei este uniformă pe tot cuprinsul teritoriului Belgian şi este reflectată de conţinutul legilor. Există o Curte de Urmărire a cărei fucţie este de a decide punctele din legi ,care urmează a fi modificate pentru a asigura uniformitatea deciziilor celorlalte curţi. Se gasesc cinci Curţi de apel, pentru provincii şi mai multe instanţe care desfaşoară activitatea la nivel local. Nivelul de bază al sistemului juridic este cunoscut sub numele de Justiţia Păcii şi este reprezentată de un judecător care îşi desfăşoară activitatea în domeniul ordinii publice, şi unul al securităţii şi siguranţei cetăţeanului, motiv pentru care se numeşte judecător al poliţiei.

Potrivit Constituţiei, judecătorii curţii şi tribunalelor au independenţa decizională fiind separaţi de celălalte două ramuri ale autorităţii din Belgia, respective executivă şi legislativă. Atribuţiile membrilor magistraturii (ordinea judiciară) sunt fixate prin lege (art.154 Constituţie). Nici un jedecător nu poate accepta alte funcţii salariate decât cele care le exercită gratuit şi numai dacă nu sunt incompatiblile (art.155 Constituţie).

Este de remarcat că în sistemul Belgian inamovibilitatea judecătorilor este cât se poate de puternică. Judecătorii sunt numiţi pe viaţă direct de rege. Nici un judecător nu poate fi schimbat din funcţie sau suspendat dacât ca urmare a unei judecăţi. Transferarea unui jedecător nu poate avea loc decât ca urmare a unei noi numiri şi numai cu consimţământul sau.

În cazul judecătorului care îşi desfăşoară activitatea în Justiţia Păcii şi al judecătorului de la curţiile specializate de la nivelul local numirea se face în mod direct. În cazul consilieriilor de la Curtea de Apel numirea lor necesită recomandarea judecătorilor de la curtile de apel şi a consilierilor provinciali.

Pentru consilierii de la Curte de Urmărire este necesară recomandarea reprezentanţiilor Curţii de Urmărire şi a Senatului, iar în cazul procurorilor numirea se face direct de coroană.

În Belgia există şi un număr determinat de curţi specializate în soluţionarea problemelor din domeniile: muncii, comercial şi chiar pentru cele care au implcaţii în domeniul forţelor armate. Curţile de Apel şi Curţile Ordinare au competenţa de a audia orice probleme civile sau penale, altele decât crime, şi diferenţe determinate de exprimarea unor opinii sau în presă, care trebuie să fie dezbătute mai înainte în cadrul unei sesiuni speciale a Curţii Juraţilor ce funcţionează în fiecare provincie. Curţile Juraţilor reunesc trei judecători şi 12 juraţi proveniţii dintre cetăţenii cu drept de vot, care decid dacă un acuzat este sau nu vinovat într-o situaţie specifică.

Fisiere in arhiva (1):

  • Organizarea Justitiei in Belgia.doc

Alte informatii

Universitatea “Transilvania” din Braşov Facultatea de Drept şi Sociologie