Organizarea parlamentară și funcționalitatea sa în România

1. Organizarea Parlamentului in sistemul politic cel institutional al puterii de stat

Institutia Parlamentului are origini indepartate.Islanda inainte de anul 1000,Sicilia in 1130 si Anglia in jurul anului 1300, cunosteau existenta unor adunari care aveau sa constituie, in secolul urmator, modelul unor Adunari deliberative.In secolul al XVIII-lea, Parlamentul britanic- profitand de slabiciunea unor monarhi – a impus ca modelul de guvernare regimul parlamentar, care introducea pentru prima data responsabilitatea Guvernului fata de Adunarea deliberativa.Acest model a fost adoptat ulterior in Franta si Belgia.Constitutia S.U.A. a creat un Parlament bicameral(Congresul),care echilibreaza si astazi puterea prezidentiala.

Create la origine cu misiune unica de a consimti asupra stabilirii unor impozite, parlamentele au ajuns cu timpul nu numai sa controleze modul in care erau utilizate fondurile statului,dar si intreaga activitate guvernamentala.

Pe masura insa ce principiul separatiei puterilor s-a afirmat ca o creatie a gandirii liberale,parlamentele au inceput sa-si asume atributii tot mai importante legate de alegerea unor demnitari, a judecatorilor, iar in unele tari chiar a sefului statului.

Forta sistemului parlamentar consta insa in principiul suveranitatii nationale, in ideea ca Parlamentul reprezinta poporul insusi,iar parlamentarii sunt delegatii sai, care nu pot delega, in nici un caz,prerogativele unor functionari ai statului.Cunoscutul principiu de drept roman delegata potestas non delegatur se opune transmiterii oricaror prerogative parlamentare catre alte institutii alese sau numite.Principiul autonomiei parlamentului garanteaza forumului legislativ plenitudinea de actiune si decizie in orice domeniu, Parlamentul fiind,totodata,in unele state,singurul organism in masura sa traga la raspundere pe membrii sai.

In literatura de specialitate a fost subliniat faptul ca desi Parlamentul a fost desemnat in mod traditional, prin expresia de putere legiutoare, in fond atributiile si competentele sale sunt mult mai largi, propunandu-se pentru definirea mai corecta si mai exacta a rolului si functiei Parlamentului in stat, termenul de putere deliberativa.Ca putere deliberativa, parlamentul are mai multe functii a caror enumerare implica o ordine: a) functia legislativa(legiferarea); b) functia de stabilire a directiilor principale ale activitatii social-economice,culturale,statale si juridice; c)functia de alegere, formare, avizarea formarii, numirea sau revocarea unor autoritati statale; d) functia de control; e) functia de conducere in politica externa; f)functia de organizare interna a sa.

Structura,componenta,modul de alegere a parlamentarilor.Organelor de lucru ale Parlamentului.

In legatura cu structura Parlamentului dorim sa remarcam ca Parlamentul Romaniei este parlament bicameral, alcatuit din Camera Deputatilor si Senat. In perioada premergatoare elaborarii noii Constituitii a tarii, si chiar in perioada anterioara,cand se puneau de abia bazele viitoarelor institutii ale statului- dupa Revolutia din Decembrie 1989 a fost luata in discutie problema daca Parlamentul Romaniei trebuie sa fie alcatuit dintr-o singura Camera sau din doua.In sprijinul ideii bicameralismului au fost invocate argumente istorice,necesitatea unei dezbateri temeinice in cadrul a doua forumuri distincte a proiectelor de legi, pentru a fi convenit cele mai bune solutii, precum si experienta altor state democratice europene.In final dupa ce au fost confruntate toate argumetele pro si contra, pentru fiecare optiune, a fost aleasa solutia bicamerala.

In ceea ce priveste numarul deputatilor si al senatorilor, acesta este stabilit prin legea electorala, existand un numar superior de deputati fata de senatori..In actualul Parlament, Camera Deputatilor cuprinde 327 deputati, la care s-au adaugat un numar de 18 reprezentanti ai minoritatilor nationale, iar Senatul are 140 de senatori.

In ceea ce priveste durata mandatului celor doua Camere, aceasta este, in principiu de 4 ani.Mandatul Camerei Deputatilor si al Senatului poate fi insa prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau de catastrofa.De altfel, Constitutia prevede ca alegerile pentru Camera Deputatilor si pentru Senat urmeaza sa se desfasoare in cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.Parlamentul nou ales intrunindu-se la convocarea Presedintelui Romaniei in cel mult 20 de zile de la alegere.Proiectele de legi sau propunerile legislative inscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent isi continua procedura in Parlamentul nou.

2.Structura bicamerala a Parlamentului Romaniei

Adunarea Constituanta din1991 a optat o structura parlamentara bicamerala, intrucat bicameralismul constituie o traditie in organizarea constitutionala democratica din Romania.Bicameralismul romanesc consacrat prin Constitutia Romaniei din 1991,revizuita se deineste prin urmatoarele doua dimensiuni: