Organizarea Sistemului Judiciar al SUA vs Organizarea Sistemului Judiciar Roman

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Organizarea Sistemului Judiciar al SUA vs Organizarea Sistemului Judiciar Roman.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 10 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Ioan Les

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Drept

Extras din document

Influenţat de-a lungul istoriei de dominaţia colonială britanică, chiar şi după unirea statelor în federaţie, cele trei puteri legislativă, executivă si judiciară au fost împărţite prin Constituţie între Federaţie şi statele componente.

Baza sistemului judiciar American o reprezintă tribunalele constituite la nivelul fiecarui stat şi doar o mică parte din litigii au fost soluţionate de tribunalele federale. Practic există 50 de sisteme judiciare fiecare propriu statului care l-a elaborat, singura constantă fiind acordarea lor cu dispoziţiile Constituţiei. Ca regulă a organizării sistemului judiciar statal, acesta cuprinde tribunalele de prima instanţă, curţi de apel şi o Curte Supremă ca tribunal de ultimă instanţă, majoritatea constituindu-se pe trei grade de jurisdicţie.

Tribunalele de primă instanţă au o largă competenţă atât în materie civilă cât şi penală şi este principala instanţă de fond. Denumirea acestei instanţe diferă de la stat la stat fiind conoscută ca tribunal de district, sau ca tribunal de circuit, curţi superioare sau chiar courts of common Pleas. Ele administrează toate probele necesare pentru soluţionarea cauzei, iar completul este format dintr-un singur judecător de profesie. Materia succesorală este una specialaă, iar litigiile de acest fel se soluţionează de tribunale speciale. Fiecare stat are însa o serie de instanţe locale în a căror competenţă intră litigii cu o valoare mică sau de o mică importanţă, instanţe subordonate tribunalelor de prima instanţă. Diferenţa de comptenţă pe acelasi teritoriu între tribunalul de primă instanţă şi instanţele locale o dau deci natura litigiilor şi valoarea lor.

Curţile de Apel, au rolul exercitării unui control judiciar asupra hotărârilor pronunţate de tribunalele statale. Majoritatea statelor americane conferă cetăţenilor lor dreptul de a exercita calea apelului, însă doar asupra problemelor de drept şi în măsura chestiunilor de fapt, motiv pentru care instanţa de apel nu este considerată un al doilea grad de jurisdicţie.

Fiecare stat are o instanţă supremă, unică cu rol în interpretarea uniformă a legii, care pronunţă hotărâri definitive si neapelabile, instanţă denumită Supreme Court sau Supreme Judicial Court.

Sistemul românesc este unitar ca şi organizare, ambele avand însă ca obiectiv asigurarea respectării dreptului la un proces echitabil şi judecarea proceselor în mod imparţial şi independent. Dreptul procesual român are ca personaj principal judecătorul, indiferent că este vorba despre o instanţă civilă, penală, comercială. La baza piramidei sistemului românesc se află judecătoriile care functionează ca prime instanţe. Ele sunt organizate ca instanţe fără personalitate juridică, prin Legea 304/2004 art 38-40. Competenţa materială a judecătoriilor este prevăzută chiar in art. 1 din Codul de Procedura Civilă care spune ca: ,,Judecatoriile judecă : 1. în primă instanţă, toate procesele şi cererile, în afară de cele date prin lege în competenţa altor instanţe; 2. plângerile împortiva hotărârilor autorităţilor administraţiei publice cu activitate jurisdictională şi ale altor organe cu astfel de activitate în cazurile prevăzute de lege; 3. în oricare alte materii date prin lege în competenţa lor dar şi în Codul de Procedură Penală.”

Judecatoriile pot avea în organizarea lor secţii complete specializate pentru minori şi familie. Instanţa ierarhic superioară este tribunalul, instanţa cu personalitate juridică, organizată la nivelul fiecarui judeţ. În cadrul tribunalelor funcţioneazaă secţii sau după caz complete specializate pentru cauze civile, penale, comerciale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale, iar acolo unde este necesar secţii maritime sau mărci si inventii etc.

În ultimii ani se încearcă înfiinţarea chiar a tribunalelor specializate, (în prezent exista 4 asemenea tribunale) cu personalitate juridică, ce preiau tribunalului cauzele în domeniul în care se înfiinţează , tinzând oarecum spre modelul francez. Tribunalul român este atât o primă instanţă, o instanţă de apel şi o ultima instanţă în cazurile limitative prevazute de lege. Competenţa materială a tribunalelor este reglementată de dispoziţiile art. 2 Cod de Procedură Civilă dar şi de Codul de Procedură Penală .Curţile de Apel sunt

în număr de 15, sunt persoane juridice distincte, având în circumscripţia fiecăreia câteva tribunale judeţene şi tribunale specializate. În cadrul lor pot funcţiona secţii sau complete specializate.

Fisiere in arhiva (1):

  • Organizarea Sistemului Judiciar al SUA vs Organizarea Sistemului Judiciar Roman.doc