Organizatia Internationala a Muncii

Imagine preview
(9/10)

Acest referat descrie Organizatia Internationala a Muncii.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 17 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Nicolae Voiculescu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Drept

Cuprins

ABREVIERI . 2
BIBLIOGRAFIE. . 3
CAPITOLUL I
CREAREA, EVOLUŢIA ŞI SCOPURILE ORGANIZAŢIEI INTERNAŢIONALE A MUNCII
SECŢIUNEA I CREAREA ORGANIZAŢIEI INTERNAŢIONALE A MUNCII . 4
SECŢIUNEA II EVOLUŢIA ŞI SCOPURILE ORGANIZAŢIEI INTERNAŢIONALE A MUNCII . 5
CAPITOLUL II STRUCTURA ŞI NORMELE ADOPTATE
SECŢIUNEA I CREAREA ORGANIZAŢIEI INTERNAŢIONALE A MUNCII . 9
SECŢIUNEA II NORMELE INTERNAŢIONALE ÎN DOMENIUL
MUNCII . 12
CAPITOLUL III ROMÂNIA ŞI ORGANIZAŢIA INTERNAŢIONALE A MUNCII. . 15

Extras din document

CAPITOLUL I

ISTORICUL, EVOLUŢIA ŞI SCOPURILE ORGANIZAŢIEI INTERNAŢIONALE A MUNCII

SECŢIUNEA I

CREAREA ORGANIZAŢIEI INTERNAŢIONALE A MUNCII

În pragul declanşării primului război mondial erau deja trasate liniile generale ale viitoarei organizaţii internaţionale; războiul avea să accelereze mişcarea în favoarea acesteia . Este de altfel singura organizaţie internaţionala care, fiind legată de Liga Naţiunilor.

După cum este ştiut, sfârşitul războiului aduce profunde modificări în poziţia şi rolul clasei muncitoare, în multe state europene existând o situaţie revoluţionară. Prima conflagraţie a avut, La un an şi doar câteva luni după încetarea războiului, în celebrul său discurs de la Zurich, din 19 septembrie 1946, după evocarea ravagiilor pricinuite de acesta, el a invitat Franţa Şi Germania să se reconcilieze cu scopul de a crea progresiv ceea ce el a numit din nou un "Consiliu al Europei". Acesta va "transforma în întregime situaţia şi pe parcursul câtorva ani, va conferi aceeaşi libertate şi fericire ca cea de astăzi din Elveţia. Noi va trebui să edificăm Statele Unite ale Europei".

Prima conflagraţie mondială a avut, printre consecinţele sale, şi o recrudescenţă a problemelor sociale, urmată de o amplificare a preocupărilor soluţionării lor, atât pe plan naţional, cât şi internaţional. Acest lucru explică şi preocuparea guvernelor franceze, englez si cel german de a avansa proiecte referitoare la clauzele de muncă de natură să fie discutate de Conferinţa de pace şi rapiditatea cu care s-a lucrat pentru crearea, constituirea şi funcţionarea Organizaţiei Internaţionale a Muncii. În urma primului război mondial, prin Tratatul de pace de la Versailles , fostele state beligerante au hotărât crearea unor instituţii specializate ce să se ocupe de problemele muncii şi securităţii sociale . Aşa s-a născut Organizaţia Internaţională a Muncii la 11 aprilie 1919.

Prima sesiune a Conferinţei Internaţionale a Muncii, ca organ suprem al Organizaţiei Internaţionale a Muncii, a avut loc la Washington în luna octombrie 1919, prilej cu care a fost ales directorul primului Birou Internaţional al Muncii, francezul Albert Thomas, fost jurnalist, om politic care a avut un rol important în orientarea activităţii Organizaţiei Internaţionale a Muncii la începuturile acesteia.

Prin normele sale, Organizaţia Internaţională a Muncii era chemată să protejeze o valoare fundamentală unică şi consumabilă a omului, forţa de muncă.

Organizaţia Internaţională a Muncii nu apărut pe un teren gol, iar ideea unei legislaţii internaţionale a muncii are o vechime considerabilă. Ideea unui dreptul internaţional al muncii a evoluat, în paralel, cu dreptul muncii. Deputatul I.I. Mirescu în conferinţa cu tema Clasa muncitoare şi Biroul Internaţional al muncii, ţinută la Institutul de Arte Grafice "Bucovina" cu ocazia împlinirii a 10 ani de la înfiinţarea Biroului Internaţional al muncii, arată că prezentarea Organizaţiei Internaţionale a Muncii "ca o concesie sau ca un act de bunăvoinţa şi recunoştinţă faţa de clasa muncitoare din partea înaltelor părţi contractante . este o greşeală şi un atentat împotriva adevărului istoric . Organizaţia Internaţională a Muncii este opera şi rezultatul luptei clasei muncitoare".

SECŢIUNEA II

EVOLUŢIA ŞI SCOPURILE ORGANIZAŢIEI INTERNAŢIONALE A MUNCII

Organizaţia Internaţională a Muncii a fost privită la început ca o utopie de către sceptici şi ca o revoluţie de conservatori . Activitatea desfăşurată de Organizaţia Internaţională a Muncii în cele aproape opt decenii de existenţă nu a fost lineară, în timp organizaţia traversând perioade de intensă activitate, dar şi de crize zguduitoare, cum a fost cea referitoare la competenţa sau cea relativă la principiul repartitismului său sau, şi mai recent, cea din anul 1974, generată de retragerea Statelor Unite ale Americii din O.I.M.

În perioada interbellică, activitatea acesteia a fost consacrată, în principal, procesului de elaborare a unor convenţii şi recomandări. În acest interval au fost adoptate un număr de 67 convenţii şi 66 recomandări. O.I.M., ca instituţie autonomă in cadrul Ligii Naţiunilor, acţionat între altele, pentru:

• promovarea zilei de muncă de opt ore;

• reducerea şomajului;

• crearea sistemului securităţii sociale;

• protecţia maternităţii;

• îmbunătăţirea condiţiilor de muncă a tinerilor şi femeilor;

Fisiere in arhiva (1):

  • Organizatia Internationala a Muncii.doc

Alte informatii

Acest referat a fost prezentat în cadrul sesiunii din iarna anului 2008 a Facultății de Drept, Master Drept Comunitar a Universității Spiru Haret București. În cadrul acestui referat sunt prezentate crearea, evoluția și scopurile Organizației Internaționale a Muncii, structura și normele adoptate, normele internaționale în domeniul muncii, precum și relațiile dintre această organizație și România.