Parlamentul European

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Parlamentul European.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 12 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Ionel Bostan

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Drept

Extras din document

Capitolul I. Consideraţii generalea

Obiectivele principale ale Uniunii Europene sunt promovarea păcii, a valorilor sale şi a bunăstării poparelor sale, într-un cadru de libertate, de securitate şi justiţie fără frontiere interioare. Aceasta presupune respectarea diversităţii culturale şi lingvistice , precum şi protejarea şi dezvoltarea patrimoniului cultural european. Faţă de obiectivele regăsite în documentele anterioare, Constituţia adaugă promovarea progresului ştiinţific şi tehnic, solidaritatea între generaţii şi protecţia drepturilor copilului .

Instituţiile europene se deosebesc de instituţiile clasice ale dreptului internaţional, pentru că sunt structurate şi funcţionează în conformitate cu principiile dreptului public intern. Astfel spre deosebire de instituţiile clasice ale dreptului internaţional, instituţiile europene îndeplinesc anumite funcţii cum ar fi : legislative, executive şi judecătoreşti. Toate aceste funcţii sunt îndeplinite prin cooperarea cu instituţiile naţionale, de altfel şi normele comunitare se aplică cu suportul normelor naţionale, pentru armonizarea legislaţiei în cadrul ordinii juridice comunitare.

Cadrul instituţional definit de Constituţia europeană cuprinde Parlamentul, Consiliul european, Consiliul de Miniştri, Comisia Europeană şi Curtea de Justiţie. Alături de aceste două instituţii de bază a noii Uniuni Europene , este organizată Curtea de Conturi şi Banca Centrală Europeană, care se bucură de independenţă faţă de celelalte instituţii.aaaaaCapitolul II. Parlamentul europeanaEste o instituţie cu caracter esenţial politic, reprezentând popoarele statelor membre ale Uniunii. Iniţial s-a numit Adunarea Parlamentară şi ulterior Adunarea Parlamentară Europeană. Parlamentul European şi-a luat acest nume din anul 1962, dar consacrarea juridică a acestei denumiri nu a intervenit decât prin Actul Unic European(1986).

La început, Parlamentul european a avut numai rol consultativ şi putere de control asupra Comisiei, motiv pentru care era considerată ״ruda saraca״ a instituţiilor comunitare. Atribuţiile sale au început să sporească în deceniul 8 al secolului trecut, în special în domeniul bugetar, când a dobândit dreptul de a propune modificări la proiectul de buget stabilit de Consiliu şi de a avea ultimul cuvânt cu privire la cheltuielile neobligatorii. În 1975 a dobândit dreptul de a respinge bugetul şi de a descărca Comisia de executarea acestuia.

După trecerea la sistemul alegerilor directe, hotărâtă prin Actul de la Bruxelles, din 20 septembrie 1976, Parlamentul European rezultat din primele alegeri directe, în 1979, dobândeşte o nouă legitimitate, care îi permite să revendice o creştere a puterilor sale în cadrul Uniunii, inclusiv pe plan legislativ.

Prin introducerea avizului conform în privinţa deciziilor referitoare la tratatele de aderare şi la acordurile de asociere, se recunoaşte Parlamentului European un rol central în problemele cruciale pentru viitorul Uniunii Europene.

Fiind singura instituţie a Uniunii Europene ale cărei dezbateri sunt publice, Parlamentul European este ales prin vot universal de către cetaţenii statelor membre, pe care-i reprezintă, vot care-i dă legimitatea. Primele alegeri directe ale Parlamentului European au avut loc în anul 1979. Parlamentul dispune acum de putere legislativă în multe domenii, asigurând şi control democratic. O sursă de îngrijorare este însă faptul că interesul electoratului european a evoluat invers proporţional cu extinderea rolului Parlamentului.

Fisiere in arhiva (1):

  • Parlamentul European.doc

Alte informatii

A fost prezentat in cadrul Facultatii AL. I. CUZA sub indrumarea profesorului Ionel Bostan