Cuprins
- - Capitolul I - Reglementări privind protecţia mediului 3
- - CapitoluL II - Probleme orizontale
- o Secţiunea 2.1. Armonizarea legislaţiei 4
- o Secţiunea 2.2. Capacitatea administrativă 5
- - Capitolul III - Managementul deşeurilor
- o Secţiunea 3.1. Armonizarea legislaţiei 6
- o Secţiunea 3.2. Capacitatea administrativă 7
- - Capitolul IV - Calitatea aerului şi schimbările climatice
- o Secţiunea 4.1. Armonizarea legislaţiei 7
- o Secţiunea 4.2. Capacitatea administrativă 8
- - Capitolul V - Calitatea apei
- o Secţiunea 5.1. Armonizarea legislaţiei 8
- o Secţiunea 5.2. Capacitatea administrativă 9
- - Capitolul VI - principii directoare pe care se întemeiază politica mediului pe plan comunitar 10
- - Capitolul VII – concluzii 12
Extras din referat
CAPITOLUL I
REGLEMENTĂRI PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI
Reglementările privind protecţia mediului, aliniate la cerinţele Uniunii Europene, au fost adoptate de România, în sectoare ca deşeurile , apa, organismele modificate genetic, protecţia naturii, protecţia civilă şi securitatea nucleară. Transpunerea şi implementarea acquis-ului sunt însă dificile din cauza caracterului intersectorial şi implicaţiilor asupra întregii industrii, alinierea la standardele europene presupunând şi costuri semnificative.
În acest sens, România va aplica acquis-ului comunitar în domeniul protecţiei mediului până la data aderării, solicitând anumite perioade de tranziţie, pentru mai multe domenii, dintre care amintim numai câteva : controlul emisiei de compuşi organici volatili ( COV) rezultaţi din depozitarea benzinei şi distribuţia de la terminale la staţiile service, pentru care se solicită o perioadă de tranziţie de 3 ani, până în anul 2010 ; ambalajele şi deşeurile de ambalaje, pentru care se solicită o perioadă de tranziţie de 3 ani, până în anul 2010 ; epurarea apelor uzate urbane, pentru care se solicită o perioadă de tranziţie de 15 ani, până în anul 2022 ; descărcarea substanţelor periculoase, pentru care se solicită o perioadă de tranziţie de 8 ani, până în anul 2015 ; prevenirea şi controlul integrat al poluării ( IPPC) , pentru care se solicită o perioadă de tranziţie de 8 ani, până în anul 2015
Având în vedere aceste Directive, este necesar a fi analizată posibilitatea armonizării legislaţiei româneşti cu acestea precum şi capacitatea administrativă de care dispune România în diversele domenii privind protecţia mediului, după cum urmează:
CAPITOLUL II
PROBLEME ORIZONTALE
Secţiunea 2.1. Armonizarea legislaţiei
Legea nr. 137/1995, privind protecţia mediului stabileşte : obligativitatea acordului şi/sau autorizaţiei de mediu pentru desfăşurarea activităţilor economice şi sociale cu impact asupra mediului ; obligativitatea de a efectua evaluări ale impactului unor proiecte specifice asupra mediului, pe baza unor criterii comune preluate din legislaţia Uniunii Europene; desemnarea autorităţii centrale pentru protecţia mediului şi a autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului; dezvoltarea unor proceduri prin care se asigură accesul la informaţia de mediu şi participarea publicului la luarea deciziei în probleme de mediu.
Acordul dintre România şi Comunitatea Europeană privind participarea la Agenţia Europeană de Mediu şi la Reţeaua Europeană de Informare şi Observare a Mediului ( EIONET) a fost ratificat prin Legea nr. 622/2001. Colaborarea cu Agenţia Europeană de Mediu se desfăşoară sub forma unor raportări privind starea factorilor de mediu, raportări făcute pe baza chestionarelor furnizate de Agenţie. Plata contribuţiei României pentru anii 2001-2002, pentru participarea României la programul „ Life” a fost aprobată prin adoptarea HG nr. 643/2001 Prin participarea la programul „Life” au fost obţinute finanţări pentru 7 proiecte în cadrul programului „Life Natura” şi 4 proiecte în cadrul programului „ Life Mediu „, în valoare totală de 3,9 Meuro
Preview document
Conținut arhivă zip
- Politica Europeana pentru Protectia Mediului.doc