Poluarea Fonică în Municipiul Cluj Napoca

Unul dintre factorii negativi ai dezvoltării urbane este un tip de poluare tot mai des întâlnit şi în oraşul nostru: poluarea fonică.

Traim intr-o era grabita. O epoca a vitezei. O vreme in care timpul nu mai are rabdare cu oamenii si noi nu ne ingaduim adesea un ragaz unii altora si noua insine. Avem fiecare mereu ceva de facut si undeva de mers. Si foarte adesea sub presiunea timpului. Deplasarea a devenit pentru fiecare dintre noi de mare importanta. Ne e greu sa ne inchipuim lumea fara transport. Iar Clujul resimte din plin aceasta efervescenta a mobilitatii. Ne gasim cu totii in fata unei chestiuni majore, mai acute ca niciodata: problema transportului in municipiul Cluj-Napoca.

După cum se ştie, municipiul Cluj-Napoca este legat de restul ţării prin patru mari artere rutiere, care fac legătura cu Turda, Oradea, Zalău şi Dej. La sud, dinspre Turda, în Cluj-Napoca se intră pe DN 1, la vest, dinspre Dej, se intră pe DN 1C, la nord, dinspre Zalău, se intră pe DN 1F, iar la est, dinspre Oradea, pe DN 1. În prezent, Cluj-Napoca este printre puţinele oraşe din România care nu are o centură de ocolire, iar nivelul de poluare al atmosferei, precum şi cel de poluare fonică au depăşit cotele suportabilului. Întreg traficul greu tranzitează oraşul, neexistând nici o legătură extravilană între ruta Oradea - Cluj şi Cluj - Dej, ori Turda - Cluj şi Cluj - Dej. De asemenea, intrarea în Cluj-Napoca dinspre Turda este considerată ca fiind şoseaua morţii, zona respectivă fiind campioana accidentelor mortale din ţară.

Populaţia este protejată prin următoarele acte normative:

1) HOTĂRÂRE nr. 321 din 14 aprilie 2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental

art.1 - (1)Prezenta hotărâre abordează unitar, la nivel naţional, evitarea,

prevenirea sau reducerea efectelor dăunătoare provocate de zgomotul ambiental,

inclusiv a disconfortului, prin implementarea următoarelor măsuri:

a)determinarea expunerii la zgomotul ambiental, prin întocmirea hărţilor de

zgomot;

b)punerea la dispoziţie publicului a informaţiilor privind zgomotul ambiental şi

efectele sale;

c)adoptarea, pe baza datelor din hărţile de zgomot, a planurilor de acţiune,

având ca scop prevenirea şi reducerea zgomotului ambiental, acolo unde este

cazul, în special a nivelurilor de expunere, care pot avea efecte dăunătoare

asupra sănătăţii umane.

(2)Planurile de acţiune se elaborează pentru prevenirea creşterii sau reducerea

nivelurilor zgomotului ambiental, acolo unde acesta depăşeşte limitele maxim

admise, şi pentru a menţine calitatea mediului din punct de vedere al zgomotului

ambiental, acolo unde acesta are niveluri acceptabile.

(3)Prezenta hotărâre reprezintă cadrul general pentru dezvoltarea măsurilor de

reducere a zgomotului emis de sursele majore, în special de vehiculele rutiere,

feroviare şi de infrastructura acestora, aeronavele, echipamentele industriale şi

mecanismele mobile.

art. 4 (1)Autorităţile administraţiei publice locale elaborează, potrivit prevederilor

prezentei hotărâri, hărţile de zgomot pentru aglomerările aflate în administrarea

lor, hărţile strategice de zgomot şi planurile de acţiune aferente acestora.

(2)În conformitate cu prevederile art. 6 alin. 2 din Legea protecţiei mediului

nr. 137/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, autorităţile

administraţiei publice locale prevăd, din bugetul local, fonduri necesare realizării

hărţilor de zgomot, hărţilor strategice de zgomot şi planurilor de acţiune, astfel:

a)începând cu anul 2006, numai pentru aglomerările cu mai mult de 250.000 de

locuitori;

b)începând cu anul 2011, pentru toate aglomerările.

2) Ordonanţa de urgenţă 195/22/12/2005 prin:

Art. 61. - Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, prin autorităţile publice din subordinea sa, supraveghează şi controlează aplicarea prevederilor legale privind protecţia atmosferei şi gestionarea zgomotului ambiental, în care scop:

a) dispune încetarea temporară sau definitivă a activităţilor generatoare de poluare, în vederea aplicării unor măsuri de urgenţă sau pentru nerespectarea programului pentru conformare/planului de acţiuni;

b) solicită aplicarea măsurilor tehnologice, a restricţiilor şi interdicţiilor în scopul prevenirii, limitării sau eliminării emisiilor de poluanţi;

c) solicită luarea măsurilor în vederea respectării nivelului maxim admis al zgomotului ambiental.