Prefectul

1. INTRODUCERE

Autonomia locala, reprezinta un principiu al implementarii institutiei prefectului în sistemul administratiei publice. În ordinea evenimentelor istorice ea este anterioara statului.

De aceea, descentralizarea, ca element esential al autonomiei locale, nu poate fi conceputa, cel putin în statele unitare, fara existenta unui control din partea statului, denumit, traditional, control de tutela, exercitat în unele tari (Italia, Franta) de functionari sau autoritati ale administratiei de stat, iar în altele ( Marea Britanie) de catre judecatori. Precizez ca si sistemul controlului de tutela din Franta, ca si cel de la noi de altfel, duce în final, în fata instantei de contencios administrativ.

2. SCURT ISTORIC

În Roma Antica, notiunea de prefect sau prefectura, semnifica fie unitati administrative, fie functii oficiale (civile,militare,economice etc.)

Prefectul este, asa cum sustinea M. Waline, o creatie napoleoniana; ea a fost creata in anul al - VIII-lea de la Marea Revolutie Franceza; pâna la modificarea Constitutiei Frantei din anul 1958, prefectul era reprezentantul Guvernului si seful administratiei departamentului în care functiona.

Dupa 1958, prefectul este:

- reprezentantul statului, al intereselor nationale;

- reprezentantul Guvernului;

- organ de administratie generala;

- organ de coordonare a serviciilor statului din departament. (J. Rivero)

În tara noastra, functia de prefect a fost instituita prin Legea pentru consiliile judetene nr.396 din 2/14 aprilie 1864 care, în articolul 91, prevedea ca „ prefectul, ca cap al administratiei judetene, dirige toate lucrarile acestei administratiuni si executa hotarârile consiliului judetean.”

Prefectul, dupa cum prevede alineatul 2 al articolului 3, era comisar al Guvernului pe lânga consiliul judetean.

Potrivit Legii pentru organizarea administratiunii locale din 3 august 1929, prefectul era numit prin decret regal, la propunerea Ministerului de Interne. Din reglementarile cuprinse in aceasta lege, rezulta ca prefectul avea o tripla calitate, cu atributii corespunzatoare. Astfel:

- ca delegat al autoritatii centrale;

- ca reprezentant al Guvernului;

- seful politiei în judet, potrivit articolului 276.

3. PREFECTUL

Prefectul este numit de catre Guvern si reprezinta Executivul pe plan local. El nu este superior ierarhic primarilor, consiliilor locale, consiliilor judetene sau presedintilor acestora.

ART. 12 - Legea 340/2004 cu modificarile ulterioare

"Intre prefecti, pe de o parte, consiliile locale si primari, precum si consiliile judetene si presedintii acestora, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare".

Se observa ca, pe baza principiului deconcentrarii, are loc transferul unor atributii ale autoritatii centrale ca si a dreptului de tutela administrativa de la organele centrale ale statului (Guvernul) la reprezentantul local al acestuia (prefectul). Prefectului i s-au stabilit sarcini de administratie generala, cum ar fi coordonarea pe plan local a activitatii serviciilor teritoriale ale ministerelor, precum si exercitarea controlului cu privire la legalitatea actelor administrative ale autoritatilor publice locale.

Solutia din Constitutie si din Legea administratiei publice locale se poate spune ca este o solutie politica, prefectul ne apare ca fiind om politic (pe baza dreptului pozitiv), ce reprezinta Guvernul, fiind de înteles ca el este supus regulii jocului politici, ca oricare membru al Guvernului.

Prefectul este un organ unipersonal al administratiei publice, investit cu o competenta materiala generala si teritoriala limitata la nivelul judetului în care functioneaza. Articolul 1 din Legea nr. 340/2004 cu modificarile ulterioare, dispune: „Guvernul numeste cate un prefect in fiecare judet si in municipiul Bucuresti, la propunerea ministrului administratiei si internelor”. Textul citat reia dispozitiile cuprinse în articolul 122 (1) din Constitutie. Rezulta, deci, ca prefectul este numit în functie printr-un act de autoritate, si nu ales.

Potrivit articolului 8 din Legea mentionata, „ Pentru îndeplinirea atributiilor si prerogativelor care ii revin potrivit legii, prefectul este ajutat de 2 subprefecti. Prefectul municipiului Bucuresti este ajutat de 3 subprefecti ”. Existenta subprefectului nu schimba natura juridica a prefectului.

Conditiile cerute de lege persoanei fizice pentru numirea în functia de prefect sau subprefect sunt prevazute în articolul 9 (2) din Legea nr. 340/2004, si anume:

„Poate ocupa functia de prefect, respectiv de subprefect, persoana care:

a) are vârsta de cel putin 30 de ani pentru prefect, respectiv 27 de ani pentru subprefect;

b) îndeplineste conditiile specifice prevazute de lege pentru ocuparea functiei publice;