Presedintele

Imagine preview
(7/10)

Acest referat descrie Presedintele.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 11 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Daiana Maura Vesmas

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Drept

Extras din document

În conformitate cu prevederile Constituţiei României, autoritãţile publice care se circumscriu în sfera puterii executive realizează funcţia executivã a statului român. Autoritãţile publice care formeazã executivul sunt Preşedintele, Guvernul, administraţia publică centrală de specialitate şi administraţia publică locală.

Instituţia şefului de stat este una dintre cele mai vechi instituţii politico-juridice. Rolul şi locul şefului de stat difera în regimurile constituţionale contemporane. În dreptul public modern ideea şefului de stat este legată de forma de guvernământ, cu alte cuvinte de exercitarea puterii suverane în stat, de către o singură persoană (monocraţia), de un grup de persoane (oligarhia) sau de către masele largi ale poporului (democraţia).

În reglementarea instituţiei prezidenţiale, principala sursa de inspiraţie a legiuitorului constituant roman de la 1991, a fost Constituţia Franţei din 1958. Din acest motiv sistemul constituţional românesc a fost caracterizat de unii ca fiind semi-prezidenţial, în timp ce alţi autori au calificat acest sistem ca fiind semi-parlamentar.(Antonie Iorgovan)

Desemnarea şefului statului, este criteriul esenţial care distinge marile forme de guvernamânt. În România, Preşedintele este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, potrivit legii electorale. Modul de scrutin utilizat pentru alegerea Preşedintelui este cel majoritar, cu douã tururi. Potrivit art. 81 alin. (2) din Constituţie, este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea voturilor exprimate de alegătorii înscrişi în listele electorale. În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit majoritatea de voturi menţionată, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi, după cum rezultă din dispoziţiile art. 81 alin. (3) din Constituţia României, republicată, coroborat cu art. 26 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României. Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României este validat de Curtea Constituţională.

Mandatul este de 5 ani, (conform celor stabilte prin art. 83 din Constituţia României, republicată), momentul la care începe exercitarea mandatului fiind cel al depunerii juramântului prevazut de art 82 alin 2 din Constituţie. Nici o persoanã nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decat pentru cel mult două mandate.

În funcţia de Preşedinte al României poate fi ales, în principiu, orice cetăţean român care îndeplineşte condiţiile prevăzute de Constituţie şi de Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României.

Menţionăm că pentru funcţia de Preşedinte al României, Constituţia instituie încă o condiţie specială inserată în art. 84 alin.(1) potrivit căreia: „în timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată”. Cele două incompatibilităţi (una de ordin politic şi cealaltă de ordin profesional) au în vedere cerinţa de a asigura instituţiei prezidenţiale caracterul neutru şi obiectiv în îndeplinirea funcţiilor şi atribuţiunilor ce-i revin potrivit legii.

Vacanţa funcţiei de Preşedinte poate interveni în următoarele situaţii prevãzute de art 97 din Constituţie: demisie, demitere din functie, imposibilitatea definitivă a exercitării atribuţiilor, deces. În termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Preşedinte. Pe perioada vacantei funcţiei de Preşedinte, interimatul se asigură de Preşedintele Senatului sau Preşedintele camerei Deputaţilor. Pe durata interimatului, preşedintele interimar nu pote exercita atribuţiile prevăzute de art 88-90 din Constituţie.

În îndeplinirea rolului său constituţional, Preşedintele exercită o serie de atribuţii care pot fi clasificate în mai multe categorii, dupa cum urmează:

- atribuţii privind legiferarea.

- atribuţii privind organizarea si functionarea puterilor publice.

- atribuţii in domeniul apararii.

- atribuţii in domeniul politicii externe.

- alte atribuţii

Atribuţiile privind legiferarea Preşedintelui sunt:

- Promulgarea legilor, potrivit art. 77 din Constituţie. În exercitarea acestei atribuţii Preşedintele are dreptul de a cere Paralametului o singură dată reexaminarea legii înainte de promulgare.

- Semnarea legilor în vederea publicării în Monitorul Oficial.

- Exercitarea initiaţivei de revizuire a Constituţiei la propunerea Guvernului potrivit art 150 alin1 dinConstituţie.

- Preşedintele poate sesiza Curtea Constituţională în temeiul art 146 lit a din Constituţie atunci când consideră că legea ce i se supune spre promulgare este neconstituţională.

Fisiere in arhiva (1):

  • Presedintele.doc