Primarul

Primarul este autoritatea executiva a administratiei publice locale care îndeplineste în acelasi timp si rolul de reprezentant al statului în relatiile cu persoane fizice si juridice din tara si din strainatate, precum si în justitie, în unitatea administrative teritoriala în care a fost ales.

Institutia primarului a fost introdusa în sistemul administratiei române, în comunele rurale si urbane, prin Legea din 31 martie 1864, ca organ executiv, alaturat celui deliberativ, care era consiliul comunal. Primarul era numit de Domn, dintre primii trei consilieri care obtineau majoritatea sufragiilor în alegeri, îndeplinind o dubla calitate: de sef al administratiei locale si de reprezentant al Guvernului în comuna. Primarul supraveghea executarea legilor si a regulamentelor generale, având dreptul sa emita ordonante si regulamente de politie.

Aceasta institutie a evoluat, rolul ei crescut mai ales prin dispozitiile Legii de unificare administrativa din anul 1925. Primarul avea atributii în ceea ce priveste publicarea si executarea legilor si regulamentelor, în executarea deciziilor consiliului si ale delegatiei permanente. Ca sef al politiei comunale, avea dreptul de a lua masuri, pentru asigurarea ordinii si sigurantei publice, salubritatii si igienei, politia spectacolelor si de igiena sociala.

În Legea administrativa din 1938 s-a prevazut ca primarul se numea de prefect, în comunele rurale si urbane, de catre rezidentul regal în comunele resedinta de judet si de catre rege în statiunile climaterice si municipii.

Prin Constitutia din 1948 si urmatoarele din prima etapa a perioadei comuniste, aceasta institutie dispare pentru a fi reintrodusa prin Legea nr. 57/1968.

Constitutia din 1991 stabileste ca primarul este o autoritate a administratiei publice locale prin care se realizeaza autonomia locala în comune si orase (art.121 alin.1).

Comunele, orasele si sectoarele municipiului Bucuresti au câte un primar, iar municipiul Bucuresti are un primar general. Primarii sectoarelor municipiului Bucuresti sunt în relatii de subordonare fata de primarul general al municipiului Bucuresti.

Primarii se aleg prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat de catre cetatenii cu drept de vot din unitatea administrativ-teritoriala în care urmeaza sa-si exercite mandatul, potrivit Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, si este declarat primar candidatul care a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate.

Daca nici unul dintre candidati nu întruneste aceasta majoritate, se organizeaza al doilea tur de scrutin, în cel mult doua saptamâni, între candidatii situati pe primele doua locuri si va fi ales candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi. În situatia paritatii de voturi a cel putin doi candidati pentru functia de primar, se declara balotaj si se vor organiza. De drept, noi alegeri în termen de doua saptamâni. La aceste alegeri vor participa numai candidatii care s-au aflat în situatie de balotaj.

În cazul în care unul dintre candidatii la functia de primar, între care urmeaza sa se desfasoare turul al doilea de scrutin, decedeaza, renunta sau nu mai îndeplineste conditiile cerute de lege pentru a fi ales, la turul al doilea de scrutin va participa candidatul situat pe locul urmator. Daca una dintre aceste situatii vizeaza unul dintre candidatii aflati în situatia de balotaj, nu vor mai avea loc alegeri, biroul electoral din circumscriptie declarându-l primar pe celalalt candidat. Pe vaza rezultatului votului, biroul electoral de circumscriptie elibereaza certificatul doveditor al alegerii primarului.

Validarea alegerii primarului se face de catre judecatoria în raza caruia se afla unitatea administrativ-teritoriala, de catre un judecator desemnat de presedintele instantei. Cererea de validare se depune în termen de 3 zile de la data constatarii rezultatelor alegerilor, în conditiile legii si se judeca în sedinta publica, fara citarea partilor, de urgenta si cu precadere, în termen de 10 zile de la data depunerii, prin hotarâre executorie. Hotarârea este supusa cailor de atac prevazute în cadrul procedurii contencioase, instanta pronuntându-se în termen de 10 zile de la data introducerii cererii de apel sau de recurs, dupa caz. Invaliditatea mandatului intervine în cazul în care se constata încalcarea conditiilor de eligibilitate sau daca alegerea s-a facut prin frauda electorala, constatata în conditiile legii.

Rezultatul validarii sau invalidarii primarului se aduce la cunostinta prefectului si se prezinta în sedinta de constituire a consiliului local sau, dupa caz, într-o sedinta extraordinara, de catre un judecator desemnat de presedintele judecatoriei. În caz de invalidare a alegerii primarului, Guvernul, la propunerea prefectului, va stabili data alegerilor. Acestea se organizeaza în termen de 90 de zile de la data invalidarii sau, de la data ramânerii definitive si irevocabile a hotarârii judecatoresti.

Primarul depune în fata consiliului local urmatorul juramânt în limba româna: ”Jur sa respect Constitutia si legile tarii si sa fac, cu buna-credinta, tot ceea ce sta în puterile si priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei, orasului, municipiului....Asa sa-mi ajute Dumnezeu!”. Primarul care refuza sa depuna juramântul este considerat demisionat de drept.

Semnul distinctiv al primarului este esarfa în culorile drapelului national la României. Esarfa este purtata, în mod obligatoriu, la solemnitati, receptii, ceremonii publice si la celebrarea casatoriilor.

Functia de primar este incompatibila cu:

- functia de consilier local sau de consilier judetean

- functia de prefect sau subprefect

- calitatea de functionar public sau angajat cu contract individual de munca, indiferent de durata acestuia