Principiile Dreptului Comertului International

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Principiile Dreptului Comertului International.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 2 fisiere docx de 8 pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Drept

Extras din document

I. Denumirea şi definiţia dreptului comerţului internaţional

În literatura juridică, pentru titulatura disciplinei se folosesc mai multe expresii. Astfel sunt utilizate denumirile de drept comercial internaţional, drept internaţional comercial sau drept internaţional privat comercial. Denumirile adoptate cuprind cam aceleaşi cuvinte. Dar ele sunt altfel grupate şi ordinea lor nu este deloc indiferentă. Credeam că toate expresiile întrebuinţate sunt susceptibile de obiecţii. Mai mult, nici una din ele nu pare indicată de a fi reţinută.

Denumirea de drept comercial internaţional folosită de doctrină, precum şi de documentele Organizaţiei Naţiunilor Unite este discutabilă. Distincţia dintre dreptul civil şi dreptul comercial nu este consacrată de toate sistemele juridice. În acelaşi timp, recunoaşterea dualităţii are la bază criterii deosebite, încât utilizarea conceptului de drept comercial internaţional nu este indicată.

Denumirea de drept internaţional comercial este greu de explicat şi nu corespunde realităţii.

Această materie nu constituie o parte a dreptului internaţional. Cât timp sursele interne rămân destul de importante şi se foloseşte metoda conflictelor de legi, expresia de drept internaţional comercial este dificil de a fi susţinută.

Denumirea de drept internaţional privat comercial implică o restrângere a domeniului de reglementare.

Obiectul disciplinei ar însemna să fie redus numai în relaţiile de drept internaţional privat. Desigur, ar fi un drept conflictual în materie, inevitabil şi util, dar insuficient pentru a cuprinde toate sau măcar cele mai importante insituţii ale comerţului internaţional.

Pe plan juridic, dezvoltarea schimburilor comerciale internaţionale este condiţionată de existenţa unui ansamblu de reguli. Pentru aceste reguli, se pare, că cea mai bună denumire este aceea de drept al comerţului internaţional.

Formularea de drept al comerţului internaţional este o denumire descriptivă. Ea constată existenţa unui fenomen, comerţul internaţional şi realitatea inevitabilă, a unui drept adecvat

În înţelesul cel mai comprehensiv, dreptul comerţului internaţional înfăţişează ansamblul normelor juridice care reglementează raporturile social-economice care se stabilesc în cursul desfăşurării operaţiilor de comerţ exterior şi de cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică cu străinătatea. În acest înţeles, care se impune tot mai mult, pe tărâm teoretic şi practic, dreptul comerţului internaţional nu constituie o ramură distinctă a sistemelor juridice naţionale ori a ordinii juridice internaţionale, ci o materie juridică interdisciplinară, reunind reglementări de natură variată, aparţinând deopotrivă dreptului intern şi dreptului internaţional

În cadrul dreptului comerţului internaţional sunt cuprinse norme de drept intern, norme conflictuale şi norme de drept internaţional public. Ele sunt reunite prin obiectul lor social şi juridic.

Dreptul comerţului internaţional este o materie juridică interdisciplinară. Disciplina se situează la confluenţa dreptului internaţional cu normele fiecărui sistem juridic.

În ţara noastră, Legea nr. 1/1971 dispune în articolul 3, alineatul 1 că prin activitatea de comerţ exterior se înţeleg operaţiunile comerciale şi de cooperare economică în raporturile cu străinătatea.

După cum am mai spus, în concepţia legiuitorului, sfera activităţii de comerţ exterior include două categorii de operaţiuni distincte:

- operaţiuni comerciale;

- operaţiuni de cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică

II. Principiile dreptului comerţului internaţional

Raporturile comerciale internaţionale şi de cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică internaţionale fac obiectul dreptului comerţului internaţional, al unui ansamblu de principii şi norme care structurează juridic cadrul tranzacţiilor comerciale internaţionale. La baza dreptului comerţului internaţional se află un set coerent de principii, care se completează unele pe altele.

În literatura de specialitate s-a atras atenţia cu deosebire asupra principiilor:

Ca orice ramură de drept există principii ce reglementează activitatea comercială internaţională. În literatura de specialitate s-a atras atenţia cu deosebire asupra principiilor :

1. PRINCIPIUL LIBERTĂŢII COMERŢULUI

Charles Montesquieu atrăgea atenţia că “Libertatea comerţului nu este un drept acordat negustorilor de a face ceea ce vor; aceasta ar însemna în adevăr mai degrabă robia lui”. “Nu de restricţii”, ci “de încurajări şi stimulări” în comerţ “avem trebuinţă” arăta Xenophon.

Pe toate continentele au existat preocupări pentru crearea unor structuri organizatorice apte să asigure promovarea si extinderea libertăţii comerţului pe teritorii cât mai întinse. Aceste preocupări s-au materializat în acorduri internaţionale multilaterale, pe baza cărora s-au constituit zone comerciale în care este liberă circulaţia oamenilor, a bunurilor si a capitalurilor, dintre care pot fi exemplificate Uniunea Europeană si Zona Nord Americană a Liberului Schimb.

Fisiere in arhiva (2):

  • Referat.docx
  • BIBLIOGRAFIE.docx